Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/cj/public_html/engine/modules/show.short.php on line 169 Cartea Juridică http://cj.md/ ru Cartea Juridică DataLife Engine CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ AL REPUBLICII MOLDOVA (COMENTARIU APLICATIV) http://cj.md/public/drept-penal/496-codul-de-procedur-penal-al-republicii-moldova-comentariu-aplicativ.html http://cj.md/public/drept-penal/496-codul-de-procedur-penal-al-republicii-moldova-comentariu-aplicativ.html Scopul lucrării este de a pune la dispoziția specialiștilor în drept, implicați în instrumentarea unui dosar penal, a unei surse de informații practice. Informațiile sunt plasate în notele de la fiecare articol din Codul de procedură penală, în măsura în care există norme sau jurisprudență. Acest fapt a determinat titlul Comentariului, imprimându-i un caracter aplicativ. Totuși, în unele situații, din cauza lipsei unei jurisprudențe, s-a apelat la doctrină sau au fost inserate opiniile autorului. Accentul a fost pus pe analiza normelor cu o oarecare tangență la procesul penal, a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, Curții Constituționale și Curții Supreme de Justiție. De asemenea, au fost analizate Hotărârile și Recomandările Plenului Curții Supreme de Justiție, chiar dacă acestea nu sunt obligatorii pentru instanțele de judecată. Din perspectiva utilității, a fost examinată selectiv și jurisprudența unor instanțe străine. Drept penal, Publicaţii carteajuridica Tue, 17 Jan 2017 14:32:40 +0200 Manual de proceduri pentru specialiştii în protecţia copiilor care participă în calitate de reprezentanţi legali http://cj.md/publicatii/497-manualul-de-proceduri-pentru-specialitii-n-protecia-copiilor-care-particip-n-calitate-de-reprezentani-legali-pe-cauzele-penale-cu-implicarea-copiilor.html http://cj.md/publicatii/497-manualul-de-proceduri-pentru-specialitii-n-protecia-copiilor-care-particip-n-calitate-de-reprezentani-legali-pe-cauzele-penale-cu-implicarea-copiilor.html Manual de proceduri pentru specialiştii în protecţia copiilor care participă în calitate de reprezentanţi legali pe cauzele penale cu implicarea copiilor Publicaţii carteajuridica Wed, 14 Dec 2016 14:44:00 +0200 Cooperarea pentru identificarea şi protecţia copiilor vulnerabili sub vârsta răspunderii penale şi a celor în conflict cu legea http://cj.md/publicatii/498-cooperarea-pentru-identificarea-i-protecia-copiilor-vulnerabili-sub-vrsta-rspunderii-penale-i-a-celor-n-conflict-cu-legea.html http://cj.md/publicatii/498-cooperarea-pentru-identificarea-i-protecia-copiilor-vulnerabili-sub-vrsta-rspunderii-penale-i-a-celor-n-conflict-cu-legea.html În cadrul Proiectului „O mai bună protecţie a copiilor în sistemul de justiţie al Republicii Moldova. Dejudiciarizarea cauzelor penale”, implementat de Institutul de Reforme Penale în parteneriat cu Reprezentanţa UNICEF-Moldova, în perioada 2012-2015 au fost elaborate instrumente de lucru şi recomandări metodice pentru identificarea şi protecţia copiilor în conflict cu legea şi a celor sub vârsta răspunderii penale; au fost instruiţi specialiştii care lucrează cu şi pentru copiii în contact cu sistemul de justiţie; a fost facilitată cooperarea la nivel local între instituţiile din Bălţi, Ungheni, Orhei, Căuşeni şi Leova; au fost revizuite unele categorii de servicii de suport pentru copiii în conflict cu legea şi cei sub vârsta răspunderii penale fiind create servicii noi în 5 raioane; au fost monitorizate şedinţele de judecare a cauzelor penale ce implicau copii în conflict cu legea, copii victimă sau martori ai infracţiunii; opinia publică generală şi factorii de decizie au fost cu regularitate informaţi şi sensibilizaţi prin materiale publicitare (pliante, broşuri, calendare, spoturi publicitare), inclusiv cu organizarea meselor rotunde şi conferinţelor. Publicaţii carteajuridica Thu, 01 Dec 2016 16:52:00 +0200 Materialele conferintei "Democratia europeana la tine acasa" 11 mai 2016 http://cj.md/public/495-materialele-conferintei-democratia-europeana-la-tine-acasa-11-mai-2016.html http://cj.md/public/495-materialele-conferintei-democratia-europeana-la-tine-acasa-11-mai-2016.html Institutul de Reforme Penale în cadrul proiectului „Promotori pentru democrație europeană”, inițiat de Biroul de Informare al Parlamentului European în România, în parteneriat cu asociația INVENTO, în cadrul proiectului „Acțiune pentru Justiție”, a organizat la data de 11 mai Conferința interuniversitară „Democrația europeană la tine acasă”, eveniment găzduit de către Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de drept. Ținem să reiterăm faptul că, evenimentul a fost desfășurat de către Institutul de Reforme Penale în cadrul proiectului „Promotori pentru democrație europeană”, inițiat de Biroul de Informare al Parlamentului European în România, în parteneriat cu asociația INVENTO, în cadrul proiectului „Acțiune pentru Justiție”. Lecturare plăcută! Drept public, Drept internaţional carteajuridica Wed, 22 Jun 2016 13:58:12 +0300 METODOLOGIA DE DOCUMENTARE ȘI RAPORTARE A SITUAŢIEI CURENTE PRIVIND TORTURA ŞI ALTE RELE TRATAMENTE ÎN MOLDOVA http://cj.md/publicatii/494-metodologia-de-documentare-i-raportare-a-situaiei-curente-privind-tortura-i-alte-rele-tratamente-n-republica-moldova.html http://cj.md/publicatii/494-metodologia-de-documentare-i-raportare-a-situaiei-curente-privind-tortura-i-alte-rele-tratamente-n-republica-moldova.html În ultimii câţiva ani în Republica Moldova au fost depuse multiple eforturi pentru diminuarea incidenţei fenomenului de tortură, altor rele tratamente şi reducerea impunităţii. Deşi sursele oficiale sunt tentate în a prezenta o reducere considerabilă a cazurilor de tortură, în practică acest flagel continuă a fi atestat, iar sistemul organelor de drept şi al instanţelor de judecată nu prezintă garanţii incontestabile ale luptei cu impunitatea. În asemenea context, este important ca organizaţiile societăţii civile să documenteze situaţia curentă în ţară, prezentând informaţii obiective şi credibile factorilor de decizie naţionali şi internaţionali pentru consolidarea eforturilor de combatere a fenomenului torturii şi aimpunităţii pentru faptele de tortură. Publicaţii adriana Thu, 16 Jul 2015 13:45:22 +0300 Studiul „Situaţia actuală privind prevenirea delincvenţei juvenile în Republica Moldova” http://cj.md/public/drept-penal/493-studiul-situaia-actual-privind-prevenirea-delincvenei-juvenile-n-republica-moldova.html http://cj.md/public/drept-penal/493-studiul-situaia-actual-privind-prevenirea-delincvenei-juvenile-n-republica-moldova.html Pentru realizarea studiului, au fost analizate cadrul regulatoriu international şi european în domeniul drepturilor copilului, justiţiei pentru copii şi prevenirii infracţiunilor, practica altor state în domeniu, literatura şi doctina de specialitate şi elaborările în domeniul justiţiei pentru copii şi prevenirii delincvenţei juvenile din Republica Moldova; Studiul are drept scop identificarea modalităţilor actuale de implicare a instituţiilor publice şi private, suficienţa şi pertinenţa măsurilor legislative, administrative şi judiciare întreprinse, în mod special - tendinţele pozitive şi constrângerile în activitatea de prevenire a delincvenţei juvenile. În opinia specialiştilor, cel mai mult contribuie la săvârşirea infracţiunilor şi a altor fapte antisociale de către copii venitul redus al familiei; supravegherea defectuoasă a copiilor din partea familiei şi părinţilor/ lipsă de disciplină; familia dezorganizată, abuzul părinţilor de alcool, substanţe; cercul de prieteni cu comportament antisocial; probleme comportamentale. În urma studiului au fost identificate mai multe lacune în acest domeniu. Experţii IRP au putut concluziona că reglementările ce se referă la domeniul prevenirii delincvenţei juvenile sunt fragmentare şi confuze, fiind incluse doar unele sintagme generale în diverse acte normativ - juridice, cum ar fi Legea cu privire la poliţie şi statutul poliţistului, Legea cu privire la probaţiune. În altă ordine de idei trebuie menţiona că legislaţia Republicii Moldova nu prescrie foarte clar atribuţiile poliţiştilor, asistenţilor sociali, cadrelor didactice şi a altor actori comunitari în ceea ce priveşte prevenirea delincvenţei juvenile, iar imperfecţiunile legislaţiei sunt compensate uneori doar prin practici instituţionale sau mecanisme intersectoriale stabilite la nivel local. În pofida constatării unor practici defectuoase, în ansamblu, se atestă o serie de tendinţe pozitive, precum: un suport mai mare din partea poliţiei prin implicarea acestora în campanii de informare a cetăţenilor, organizarea lecţiilor în şcoală şi distribuirea materialelor informative; acţiunile de informare a copiilor se fac planificat; poliţiştii referă cazurile copiilor în risc de a intra în conflict cu legea către serviciile de asistenţă psiho-pedagogică publice şi private;se observă tendinţe de comunicare eficientă (non-autoritară) cu cetăţenii, ca efect - a sporit activismul cetăţenilor în raportarea infracţiunilor şi contravenţiilor şi s-a îmbunătăţit atitudinea populaţiei faţă de poliţie. În baza acestui studiu, urmează a fi elaborate două programe preliminare, care ar permite focalizarea resurselor disponibile în comunitate pentru realizarea activităţilor de prevenire a delincvenţei juvenile. Drept penal, Drept procesual penal carteajuridica Tue, 07 Jul 2015 10:38:04 +0300 Studiul „Situaţia actuală privind prevenirea delincvenţei juvenile în Republica Moldova” http://cj.md/492-studiul-situaia-actual-privind-prevenirea-delincvenei-juvenile-n-republica-moldova.html http://cj.md/492-studiul-situaia-actual-privind-prevenirea-delincvenei-juvenile-n-republica-moldova.html Pentru realizarea studiului, au fost analizate cadrul regulatoriu international şi european în domeniul drepturilor copilului, justiţiei pentru copii şi prevenirii infracţiunilor, practica altor state în domeniu, literatura şi doctina de specialitate şi elaborările în domeniul justiţiei pentru copii şi prevenirii delincvenţei juvenile din Republica Moldova; Studiul are drept scop identificarea modalităţilor actuale de implicare a instituţiilor publice şi private, suficienţa şi pertinenţa măsurilor legislative, administrative şi judiciare întreprinse, în mod special - tendinţele pozitive şi constrângerile în activitatea de prevenire a delincvenţei juvenile. În opinia specialiştilor, cel mai mult contribuie la săvârşirea infracţiunilor şi a altor fapte antisociale de către copii venitul redus al familiei; supravegherea defectuoasă a copiilor din partea familiei şi părinţilor/ lipsă de disciplină; familia dezorganizată, abuzul părinţilor de alcool, substanţe; cercul de prieteni cu comportament antisocial; probleme comportamentale. În urma studiului au fost identificate mai multe lacune în acest domeniu. Experţii IRP au putut concluziona că reglementările ce se referă la domeniul prevenirii delincvenţei juvenile sunt fragmentare şi confuze, fiind incluse doar unele sintagme generale în diverse acte normativ - juridice, cum ar fi Legea cu privire la poliţie şi statutul poliţistului, Legea cu privire la probaţiune. În altă ordine de idei trebuie menţiona că legislaţia Republicii Moldova nu prescrie foarte clar atribuţiile poliţiştilor, asistenţilor sociali, cadrelor didactice şi a altor actori comunitari în ceea ce priveşte prevenirea delincvenţei juvenile, iar imperfecţiunile legislaţiei sunt compensate uneori doar prin practici instituţionale sau mecanisme intersectoriale stabilite la nivel local. În pofida constatării unor practici defectuoase, în ansamblu, se atestă o serie de tendinţe pozitive, precum: un suport mai mare din partea poliţiei prin implicarea acestora în campanii de informare a cetăţenilor, organizarea lecţiilor în şcoală şi distribuirea materialelor informative; acţiunile de informare a copiilor se fac planificat; poliţiştii referă cazurile copiilor în risc de a intra în conflict cu legea către serviciile de asistenţă psiho-pedagogică publice şi private;se observă tendinţe de comunicare eficientă (non-autoritară) cu cetăţenii, ca efect - a sporit activismul cetăţenilor în raportarea infracţiunilor şi contravenţiilor şi s-a îmbunătăţit atitudinea populaţiei faţă de poliţie. În baza acestui studiu, urmează a fi elaborate două programe preliminare, care ar permite focalizarea resurselor disponibile în comunitate pentru realizarea activităţilor de prevenire a delincvenţei juvenile. --- carteajuridica Tue, 07 Jul 2015 10:37:42 +0300 Metodologia de documentare şi raportare a situaţiei curente privind tortura şi alte rele tratamente în Republica Moldova http://cj.md/public/drept-penal/491-metodologia-de-documentare-i-raportare-a-situaiei-curente-privind-tortura-i-alte-rele-tratamente-n-republica-moldova.html http://cj.md/public/drept-penal/491-metodologia-de-documentare-i-raportare-a-situaiei-curente-privind-tortura-i-alte-rele-tratamente-n-republica-moldova.html În ultimii câţiva ani în Republica Moldova au fost depuse multiple eforturi pentru diminuarea incidenţei fenomenului de tortură, altor rele tratamente şi reducerea impunităţii. Deşi sursele oficiale sunt tentate în a prezenta o reducere considerabilă a cazurilor de tortură, în practică acest flagel continuă a fi atestat, iar sistemul organelor de drept şi al instanţelor de judecată nu prezintă garanţii incontestabile ale luptei cu impunitatea. În asemenea context, este important ca organizaţiile societăţii civile să documenteze situaţia curentă în ţară, prezentând informaţii obiective şi credibile factorilor de decizie naţionali şi internaţionali pentru consolidarea eforturilor de combatere a fenomenului torturii şi a impunităţii pentru faptele de tortură. Documentarea situaţiei privind tortura şi alte rele tratamente este un proces ce semnifică colectarea de informaţii după o anumită metodă, aşa încât această informaţie să fie cât mai obiectivă, completă şi să permită a fi valorificată ulterior. Documentarea implică o multitudine de aspecte, inclusiv cercetarea, colectarea de informaţii referitor la cazuri individuale şi presupuse încălcari ale dreptu-rilor anumitei persoane, colectarea informaţiilor de suport şi a unor date din surse neoficiale, solicitarea de informaţii şi acte, confruntarea de date, analiza de cauze, sistematizarea de tendinţe, generalizarea contextului, formularea con-cluziilor şi prioritizarea recomandărilor, prezentarea şi argumentarea acţiunilor ce urmează a fi întreprinse, monitorizarea implementării şi acţiuni de sporire a impactului etc. Deşi este parte inalienabilă a mandatului unor organizaţii ale societăţii civile, în prezent capacitatea acestor ONG-uri din Republica Moldova de a colecta şi analiza date, formula şi utiliza rapoarte privind situaţia curentăîn domeniul pre-venirii şi combaterii torturii este limitată. Aceasta este demonstrat şi de faptul că toate rapoartele credibile pe ţară în domeniu au fost elaborate în mare parte de către sau cu implicarea unor resurse umane externe. Combaterea impunităţii presupune implicarea resurselor umane naţionale, inclusiv locale şi cooperarea cu instituţiile publice în vederea aplicării efective a prevederilor legale privind prevenirea şi combaterea torturii şi impunităţii pentru actele de tortură. Elementele şi principiile generale ale Metodologiei de documentare a situaţiei privind tortura şi alte rele tratamente au fost formulate de SPT (Subcomitetul ONU pentru Prevenirea Torturii), CAT (Comitetul ONU Împotriva Torturii) şi CPT (Comitetul European pentru Prevenirea Torturii). Pentru a putea fi aplicate de organizaţiile naţionale, aceste principii urmează a fi reflectate într-un instrumentar specific (conform prevederilor legale şi practicilor naţionale de implementare). Drept penal, Drept procesual penal carteajuridica Tue, 07 Jul 2015 10:32:37 +0300 Mecanismul de dejuciarizare în Republica Moldova http://cj.md/public/drept-penal/490-mecanismul-de-dejuciarizare-n-republica-moldova.html http://cj.md/public/drept-penal/490-mecanismul-de-dejuciarizare-n-republica-moldova.html Pentru a contribui la dezvoltarea unor practici noi de reacţionare la delincvenţa juvenilă, ân anul 2012 Institutul de Reforme Penale a iniţiat Proiectul „O mai bună protecţie a copiilor în sistemul de justiţie al Republicii Moldova. Dejudiciarizarea cauzelor penale”, implementat în parteneriat cu Reprezentanţa UNICEF-Moldova. În cadrul Proiectului au fost elaborate instrumentele de lucru și recomandările metodice pentru identificarea și protecţia copiilor оn conflict cu legea și a celor sub vîrsta răspunderii penale; au fost instruiţi specialiști care lucrează cu și pentru copiii оn contact cu sistemul de justiţie; a fost facilitată cooperarea dintre instituţii la nivel local оn Bălţi, Ungheni, Orhei, Căușeni și Leova; au fost revizuite unele categorii de servicii de suport pentru copiii оn conflict cu legea și cei sub vîrsta răspunderii penale și au fost create servicii noi оn 5 raioane; au fost monitorizate ședinţe de judecare a cauzelor penale ce implicau copii în conflict cu legea, copii victimă sau martori ai infracţiunii; opinia publică generală și factorii de decizie au fost cu regularitate informaţi și sensibilizaţi prin materiale publicitare (pliante, broșuri, calendare, spoturi publicitare), dar și mese rotunde și conferinţe. Drept penal, Drept procesual penal carteajuridica Tue, 07 Jul 2015 10:27:47 +0300 Codul Vamal al Republicii Moldova http://cj.md/public/drept-vamal/489-codul-vamal-al-republicii-moldova.html http://cj.md/public/drept-vamal/489-codul-vamal-al-republicii-moldova.html Codul Vamal al Republicii Moldova nr.1149-XIV din 20.07.2000, publicat în Monitorul Oficial al RM nr. 160-162/1201 din 23.12.2000 Drept vamal carteajuridica Fri, 17 Apr 2015 09:31:46 +0300 Situaţia actuală privind prevenirea delincvenţei juvenile în Republica Moldova http://cj.md/public/drept-penal/488-situaia-actual-privind-prevenirea-delincvenei-juvenile-n-republica-moldova.html http://cj.md/public/drept-penal/488-situaia-actual-privind-prevenirea-delincvenei-juvenile-n-republica-moldova.html Este notoriu că valoarea supremă a unei societăţi puternice şi sănătoase sunt copiii, totodată ei sunt una din cele mai vulnerabile grupuri sociale care au nevoie de grijă, atenţie, mediu sigur şi atitudini corespunzătoare din partea adulţilor. Comiterea de către un copil a unei fapte social-periculoase sau antisociale trebuie să îngrijoreze întreaga societate. Aceasta presupune intervenţii promte de suport şi protecţie din partea familiei, instituţiilor publice şi private din comunitate şi dacă este cazul - a sistemului de justiţie. În ultimii ani, în Republica Moldova, au fost lansate mai multe iniţiative de reformă. O parte considerabilă dintre acestea au vizat sistemul tradiţional de justiţie. Au fost efectuate studii, modificate acte normative, elaborate programe de instruire şi instruiţi specialiştii care interacţionează cu copiii în conflict cu legea şi promovată specializarea acestora , a fost lansat şi continuă a fi promovat un program de dejudiciarizare , în cadrul şedinţelor de judecată copiii sunt trataţi mai prietenos , alternativele la detenţie precum munca în folosul comunităţii şi probaţiunea sunt parte a reacţiei la delincvenţa juvenilă . Cu toaste acestea, răspunsul la fenomenul delincvenţei juvenile continuă să necesite o abordare mai amplă, în baza unei strategii integrate ce ia în calcul prevenţia, măsurile extrajudiciare şi judiciare de reacţionare şi reabilitarea, integrarea şi reinserţia socială a copiilor în conflict cu legea. Drept penal, Drept procesual penal, Criminologie carteajuridica Mon, 23 Mar 2015 11:14:42 +0200 Траектория уголовного дела в официальной статистике на примере обобщенной статистики правоохранительных органов http://cj.md/487-traektoriya-ugolovnogo-dela-v-oficialnoy-statistike-na-primere-obobschennoy-statistiki-pravoohranitelnyh-organov.html http://cj.md/487-traektoriya-ugolovnogo-dela-v-oficialnoy-statistike-na-primere-obobschennoy-statistiki-pravoohranitelnyh-organov.html Правовая статистика является одной из важнейших отраслей государственной системы статистического наблюдения. Ее данные позволяют, с известными ограничениями, оценить степень безопасности отдельных регионов и эффективность работы правоохранительных органов, понять специфику социально-экономического положения. В России собирают довольно большое количество данных, характеризующих преступность, работу правоохранительных органов, судимость. Часть этих данных (явно недостаточная) публикуется. Но существующая система публикации очень сильно затрудняет работу с этими данными для тех, кто не является узким специалистом в сфере статистики правоохранительных органов, и даже для профессиональных криминологов. Из-за этого данные, появляющиеся в печати и исследовательских работах, не связанных с этой темой напрямую, часто неточны и еще чаще неправильно интерпретированы. Однако причины этого не в низкой компетентности исследователей и журналистов, а в специфике публикации этих данных. Статистические данные разнесены по разным ведомствам, соотношение отдельных показателей совершенно непрозрачно, процесс сбора и агрегации данных не описан в открытых документах. Настоящий обзор имеет целью преодолеть эти проблемы. В обзоре предпринимается попытка показать основные данные о преступности в простой и наглядной форме. Наряду с собственно данными, в обзоре вне ведомственных инструкций представлены – впервые, насколько нам известно, в отечественной практике – детальные описания каждого показателя и каждой связи между показателями (например, как соотносятся между собой количество возбужденных и приостановленных уголовных дел и в чем суть связи между ними). Кроме того, для каждого показателя представлены источники, которые позволят читателю получить аналогичный показатель или группу показателей для любого временного периода. Собранные и агрегированные данные представлены в двух формах – на центральном развороте брошюры представлена общая схема движения уголовных дел в России в 2011 году, в приложениях 4 и 5 – сводные таблицы исходных данных за 2011 и 2012 годы. Эти два материала дополняют друг друга, но могут быть использованы и по отдельности. Кроме того, обзор содержит описание всех основных переходов между показателями (раздел «Легенда к основной схеме “Траектория уголовного дела в официальной статистике”») и основных показателей (раздел «Сводная таблица данных). В разделах «Источники данных» и «Особенности учета уголовных дел и допущения, сделанные при сборе данных» освещены методические и технические проблемы, которые приходится решать исследователю и любому другому пользователю при работе с данными государственной статистики о работе правоохранительных органов. Отдельно в разделе «Общие результаты: пример использования собранных и агрегированных данных» представлен пример использования данных обзора для решения простых исследовательских задач и получения ответов на простые эмпирические вопросы. Мы полагаем, что обзор будет полезен исследователям, журналистам, работникам органов государственного управления, студентам и преподавателям, которым приходится сталкиваться со статистикой правоохранительных органов. Мы надеемся, что данный обзор поможет лучше увидеть и понять значение конкретных показателей, а также даст представление о целостной картине работы системы уголовного преследования в России. --- carteajuridica Thu, 05 Mar 2015 16:07:20 +0200 ЧИСТОЕ УЧЕНИЕ О ПРАВЕ ГАНСА КЕЛЬЗЕНА http://cj.md/public/drept-constitutional/486-chistoe-uchenie-o-prave-gansa-kelzena.html http://cj.md/public/drept-constitutional/486-chistoe-uchenie-o-prave-gansa-kelzena.html Содержание настоящего издания определяется задачами подготовки информационных материалов к предстоящему в 1987 г. ХШ конгрессу Международной ассоциации правовой и социальной философии, на котором одна из секций будет посвящена творчеству Ганса Кельзена. В первый выпуск включены четыре раздела главной работы Г. Кельзена “Чистое учение о праве”. Перевод выполнен по второму варианту этой книги, опубликованному Кельзеном в I960 г. Переработанный текст отражает развитие теоретической мысли Кельзена за четверть века, прошедшую после выхода в свет первого варианта книги (1934). Таким образом, перед нами последнее систематическое изложение "чистой теории" и итог творческой жизни ее создателя. Текст дается с незначительными сокращениями: опущена большая часть развернутых примечаний, в которых Кельзен спорит со своими критиками и оценивает различные течения правовой теории, социальной и нравственной философии 30-50-х го-дов. Во второй выпуск включены разделы "Динамический аспект права", "Право и государство", а также статья "Проблема справедливости", написанная Кельзеном в качестве приложения к новому варианту его книги. Перевод выполнен по следующему изданию: H. Kelsen. Reine Rechtslehre. Wien: Verlag Franz Deuticke, 1960 (Vollstandig neu bearbeitete u. erweiterte Auflage). Для контроля использовался авторизованный английский перевод, выполненный учеником и сотрудником Кельзена по Калифорнийскому университету Максом Найтом: H. Kelsen. Pure theory of law. Translation from the second (revised a. enlarged) German edition by Max Knight. University of California Press. Berkley, etc., 1967. Drept constituţional carteajuridica Thu, 05 Mar 2015 16:03:13 +0200 Principiul loialităţii în jurisprudenţa Curții Constituționale a Romaniei http://cj.md/public/drept-constitutional/485-principiul-loialitii-on-jurisprudena-curii-constituionale-a-romvniei.html http://cj.md/public/drept-constitutional/485-principiul-loialitii-on-jurisprudena-curii-constituionale-a-romvniei.html Abordarea problematicii loialității constituționale presupune un demers de reflecție asupra esenței оnsăși a constituționalismului, оntrucвt loialitatea constituțională poate fi caracterizată ca fiind o valoare-principiu intrinsecă tuturor constituțiilor, fără de care nicio lege fundamentală, oricвt de democratică ar fi ea, nu poate funcționa adecvat1. Comisia de la Veneția, оntr-unul dintre avizele sale privind Romвnia2, s-a referit la cooperarea loială оntre instituţiile statului arătвnd că aceasta „are o legătură funcţională оn implementarea Constituţiei”. Loialitate constituțională reprezintă atașamentul fața de valorile constituționale, respectarea Constituției оn litera și оn spiritul acesteia, оndeplinirea cu bună credință a obligațiilor și respectarea drepturilor pe care Constituția le prevede, оncadrarea оn limitele de competență stabilite de textele constituționale și respectarea competenței reglementate pentru toate autoritățile publice, cooperarea, colaborarea, consultarea оn оndeplinirea competențelor concurente. Drept constituţional carteajuridica Thu, 05 Mar 2015 16:01:34 +0200 Teoria politică a Dreptului – succinte comentarii http://cj.md/484-teoria-politic-a-dreptului-succinte-comentarii.html http://cj.md/484-teoria-politic-a-dreptului-succinte-comentarii.html Eminentul jurist austriac Hans Kelsen a formulat și a dezvoltat celebra ”Teorie pură a dreptului”, оn lucrarea purtвnd același nume ”Reine Rechtlehre”. Această teorie afirmă pozitivul juridic pur și normativismul, fără acceptarea unor influențe din partea școlii istorice a dreptului sau a școlii sociologice a dreptului. De asemenea, această teorie respinge ideea ”dreptului natural”. Pentru Hans Kelsen, Dreptul reprezintă o ierarhie de norme juridice. ”Teoria pură a dreptului” fiind știință nu se ocupă cu validarea sau constatarea eficienței normelor juridice. ”Doctrina pură a dreptului” studiază, in abstracto, ordonarea, sub formă piramidală, a normelor juridice. Drept urmare ierarhizarea normelor juridice constituie principala preocupare a acestei teorii. Validitatea unei norme juridice aflată pe scară inferioară este dată оntotdeauna de o normă juridică preexistentă și superioară оn ”complexul piramidal”. Normele juridice, prin оnsăși natura lor, pot fi duse la оndeplinire, оn caz de necesitate, și prin forța coercitivă a statului, ele fiind prin natura lor imperative (o parte considerabilă din acestea – N. A.). În concepția lui Hans Kelsen teoria monistă se manifestă оn mod pregnant. Statul este identificat cu Dreptul pentru că reprezintă, practic, un ”sistem juridic”. Altfel spus, оn această concepție statul este doar un ”sistem juridic”. Оn aceste condiții un stat, indiferent de regimul politic adoptat, este Statul de Drept, pentru simplul motiv că statul se identifică cu Dreptul, оn orice timp istoric și оn toate orвnduirile sociale!!!! Monismul Kelsian merge și mai departe considerвnd că, pe lвngă identitatea statului cu Dreptul, mai există și alte identități: a dreptului obiectiv (pozitiv) cu dreptul subiectiv; a dreptului public cu dreptul privat și identitatea dreptului național cu dreptul internațional public. Marele jurist considera că dreptul subiectiv nu are o existență autonomă deoarece el reprezintă o extensie a dreptului obiectiv (pozitiv). Fundamentul Dreptului оl constituie obligațiile оntrucвt sistemul dreptului este, оn realitate, un sistem al obligațiilor. Dreptul privat nu ar exista оn realitate deoarece voința părților nu are aptitudinea instituirii unor obligații cu caracter juridic. Voința subiectelor este doar ocrotită de normele juridice, acestea din urmă sancționвnd conduitele ilicite. --- carteajuridica Thu, 05 Mar 2015 16:00:10 +0200 RAPORT AL CURŢII CONSTITUŢIONALE A REPUBLICII MOLDOVA LA CEL DE AL XVI-lea CONGRES AL CONFERINŢEI CURŢILOR CONSTITUŢIONALE EUROPENE http://cj.md/483-raport-al-curii-constituionale-a-republicii-moldova-la-cel-de-al-xvi-lea-congres-al-conferinei-curilor-constituionale-europene.html http://cj.md/483-raport-al-curii-constituionale-a-republicii-moldova-la-cel-de-al-xvi-lea-congres-al-conferinei-curilor-constituionale-europene.html Constituirea şi consolidarea Republicii Moldova ca stat independent și democratic, cu statut de subiect de drept internaţional (anul 1991) a determinat internaţionalizarea dreptului naţional, îndeosebi în domeniul protecţiei drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. Pe parcursul anilor Republica Moldova a ratificat mai multe tratate și convenții internaționale (încheiate de Organizația Națiunilor Unite, Consiliul Europei, precum și de alte entități internaționale). Principiile şi normele generale ale dreptului internațional, recunoscute de Republica Moldova, fac parte integrantă a dreptului intern, iar nivelul ierarhic al dispozițiilor tratatelor internaționale în ordinea juridică internă este determinat de conținutul acestor tratate. Republica Moldova nu poate invoca prevederile legislaţiei sale interne pentru a justifica neexecutarea unui tratat la care este parte. Tratatele internaţionale se execută cu bună-credinţă, în conformitate cu principiul pacta sunt servanda. Dispoziţiile tratatelor internaţionale, care, după modul de formulare, sunt susceptibile de a se aplica în raporturile de drept fără adoptarea de acte normative speciale, au caracter executoriu în sistemul de drept şi sistemul judiciar al Republicii Moldova. Impactul dreptului internaţional asupra dreptului intern s-a accentuat după adoptarea Constituţiei Republicii Moldova la 29 iulie 1994. Analiza dispoziţiilor constituționale din punctul de vedere al relaţiei drept intern - drept internaţional scoate în evidenţă importanţa specială a instrumentelor juridice internaționale, inclusiv a celor europene, pentru raporturile juridice interne. Conform prevederilor articolului 4 alin. (1) din Constituţia Republicii Moldova, dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte. Această prevedere comportă consecinţe juridice, presupunînd, mai întîi, că organele de drept, inclusiv Curtea Constituţională şi instanţele judecătoreşti, în limitele competenţelor ce le revin, sunt în drept să aplice în procesul examinării unor cauze concrete normele dreptului internaţional în cazurile stabilite de legislaţie. Articolul 4 alin. (2) din Constituţie vizează corelaţia dintre normele dreptului internaţional şi dispoziţiile interne privind drepturile fundamentate ale omului, acordând, în caz de neconcordanţă, prioritate prevederilor internaţionale. Astfel, constatăm că norma constituțională invocată prevede prioritatea reglementărilor internaţionale, la care Republica Moldova este parte, în cazul în care există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile omului şi legile interne. Această normă constituţională exprimă ataşamentul faţă de reglementările internaţionale şi, în acelaşi timp, probează receptivitate faţă de dinamica lor posibilă şi previzibilă. În Hotărârea nr.55 din 14 octombrie 1999 privind interpretarea unor prevederi ale articolului 4 din Constituţia Republicii Moldova Curtea Constituţională a reținut că „această prevedere comportă consecinţe juridice, presupunând, mai întâi, că organele de drept, inclusiv Curtea Constituţională [...], sunt în drept să aplice în procesul examinării unor cauze concrete normele dreptului internaţional [...], acordând, în caz de neconcordanţă, prioritate prevederilor internaţionale”. Suplimentar, menționăm că necesitatea respectării angajamentelor internaţionale de către Republica Moldova este trasată și de articolul 8 din Constituţie, potrivit căruia Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte, să-şi bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional. Prin reglementările constituționale, dispoziţiile convenţionale internaționale în materia drepturilor omului au dobândit un statut aparte, fiind situate, în ierarhia actelor normative, pe o treaptă echivalentă Legii Fundamentale şi având preeminenţă asupra prevederilor interne, în caz de divergență. De asemenea, în spiritul textului constituţional, Curtea Constituțională dispune de instrumentele necesare în vederea îmbogăţirii ansamblului garanţiilor şi modalităţilor de protecţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului prin litigiile de constituționalitate tranșate și hotărârile pronunțate, iar drept consecință jurisprudența constituțională națională constituie un „agent eficient și dinamizator” al procedurilor de asimilare și implementare a dreptului international. --- carteajuridica Thu, 05 Mar 2015 15:57:07 +0200 Nu există Justiţie fără Hotărâre Judecătorească http://cj.md/482-nu-exist-justiie-fr-hotrre-judectoreasc.html http://cj.md/482-nu-exist-justiie-fr-hotrre-judectoreasc.html Hotărârile sunt mijlocul prin care judecătorii se adresează reclamanţilor şi publicului larg, explicând temeiurile care au stat la baza concluziilor lor. Judecătorilor li se cere să pronunţe hotărâri – fiind clar faptul că fără aceste hotărâri nu am avea un sistem de justiţie demn de acest nume – iar prin Hotărârile lor, ei îşi exprimă raţionamentul individual. Fără hotărâri, nu ar exista justiţie. Iar aceasta se datorează faptului că deciziile neîntemeiate, sigur, nu constituie un act de justiţie – ele abia de pot fi numite decizii. Astfel, este o necesitate absolută ca Hotărârile să fie facil accesibile. Această accesibilitate este parte componentă a ceea ce înseamnă ca justiţia să fie înfăptuită în mod vizibil, potrivit citatului celebru al lordului Hewart CJ. --- carteajuridica Thu, 05 Mar 2015 15:55:06 +0200 EFICIENŢA ŞI ECHITATEA JUSTIŢIEI, STANDARTE EUROPENE http://cj.md/481-eficiena-i-echitatea-justiiei-standarte-europene.html http://cj.md/481-eficiena-i-echitatea-justiiei-standarte-europene.html Proiectul a fost iniţiat şi coordonat de judecător Cristi Danileţ, оn anul 2006, оn calitate de reprezentant al Romвniei оn Comisia Europeană pentru Eficienţa Justiţiei din cadrul Consiliului Europei. Prima ediţie a acestei lucrări a fost publicată pe site-ul Ministerului Justiţiei, la www.just.ro, secţiunea Sistemul Judiciar din Romвnia – studii şi analize.La realizarea activităţii de cercetare şi traducere au mai colaborat: drd. Silvia Martiş, Asociaţia Studenţilor din Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine din Universitatea Bucureşti şi interni din Ministerul Justiţiei. Adaptarea şi forma finală a traducerii a fost asigurată de Cristi Danileţ. --- carteajuridica Thu, 05 Mar 2015 15:53:38 +0200 Analiza juridico-penală a spălării banilor http://cj.md/public/drept-penal/480-analiza-juridico-penal-a-splrii-banilor.html http://cj.md/public/drept-penal/480-analiza-juridico-penal-a-splrii-banilor.html În monografie se face o analiză a evoluţiei spălării banilor în calitate de concept, aspecte ale incriminării faptei de spălarea banilor în legislaţiile penale ale altor state cît şi analiza elementelor şi semnelor componeneţi de infracţiune prevăzută în art. 243 CP RM. Autorul oferă unele soluţii privind încadrarea juridică a faptei de spălarea banilor şi descrie corelaţia infracţiunii prevăzute în art. 243 CP RM cu alte infracţiuni din legislaţia penală a RM. Drept penal carteajuridica Thu, 05 Mar 2015 15:47:55 +0200 Codicele penal http://cj.md/public/drept-penal/479-codicele-penal.html http://cj.md/public/drept-penal/479-codicele-penal.html Codicele penal cu modificările ce i s-a adus prin legi anterioare, explicat sub fiecare articol prin deciziile date de Înalta Curte de Casație și Justiție de la 1865 pînă la 1 septembrie 1894, precum și prin deciziile cela mai importante ale Curților de Apel și Tribunale, însoțit de legea și regulamentul Gendarmeriei Rurale. Regulament de cheltuieli în materie criminală și Instrucțiile Consiliului sanitar superior pentru autopsiile medico-legale. Drept penal carteajuridica Thu, 05 Mar 2015 15:46:15 +0200 Codicele de procedură criminală http://cj.md/public/drept-procesual-penal/478-codicele-de-procedur-criminal.html http://cj.md/public/drept-procesual-penal/478-codicele-de-procedur-criminal.html Codicele de procedură criminală adnotat cu jurisprudența română și cuprinde toate descensiunile pronunțate de înalta curte de casație și justiție de la 1865 pînă la 1 noiembrie 1891 precum și diferite decisiuni date de celalte instanțe judecătorești. Drept procesual penal carteajuridica Thu, 05 Mar 2015 15:39:12 +0200 Cea de-a treia și cea de-a patra putere: judecătorii, jurnaliștii și justiția deschisă http://cj.md/477-cea-de-a-treia-i-cea-de-a-patra-putere-judectorii-jurnalitii-i-justiia-deschis.html http://cj.md/477-cea-de-a-treia-i-cea-de-a-patra-putere-judectorii-jurnalitii-i-justiia-deschis.html Preeminența dreptului reprezintă un principiu fundamental pentru orice societate civilizată și semnifică cel puțin faptul că aceasta este guvernată de legi adoptate în mod corespunzător, accesibile publicului, general respectate și cu adevărat executorii. Forța executorie include accesul persoanelor la instanțe pentru a-și exercita drepturile și a se apăra. A nu putea pune în executare drepturile este la fel de nociv precum lipsa totală a lor. Preeminența dreptului presupune, de asemenea, împărțirea onestă, echitabilă, eficientă și deschisă a dreptății. Prin urmare, nu poate exista speranța preeminenței dreptului dacă nu avem judecători independenți, onești, corecți și competenți, și care sunt considerați a fi independenți, onești, corecți și competenți. --- carteajuridica Thu, 05 Mar 2015 15:31:59 +0200 O TEORIE PURĂ A DREPTULUI PENAL? THOMAS HOBBES, HANS KELSEN ŞI VINTILĂ DONGOROZ http://cj.md/476-o-teorie-pur-a-dreptului-penal-thomas-hobbes-hans-kelsen-i-vintil-dongoroz.html http://cj.md/476-o-teorie-pur-a-dreptului-penal-thomas-hobbes-hans-kelsen-i-vintil-dongoroz.html La 115 ani de la naşterea lui Vintilă Dongoroz (1893 – 1976), persoana şi opera lui par a fi mai prezente ca oricвnd оn peisajul ştiinţific romвnesc. Dongoroz este considerat „fondatorul ştiinţei penale romвne moderne”, iar scrierile sale sunt considerate оncă „repere diriguitoare, momente de referinţă şi surse de оnţelepciune la care apelează оn mod frecvent doctrina actuală cu o admiraţie şi un respect nemărginit faţă de clarviziunea şi profunzimea ideilor profesorului”1. Asemenea elogii aduse unor personalităţi academice nu sunt tocmai obişnuite, оn special atunci cвnd este vorba despre teoreticieni ai reptului aparţinвnd istoriei recente. Considerat оncă din timpul vieţii „unquestionably the leading jurist of our times”2, Hans Kelsen (1881-1973) este unul dintre puţinii jurişti moderni la adresa cărora au fost formulate aprecieri similare. Diferenţele sunt оnsă deja оn acest punct evidente şi reflectă cum nu se poate mai bine deosebirea dintre simplul elogiu formal şi efortul academic substanţial de investigare, aprofundare şi, eventual, de continuare a unui program teoretic. În vreme ce literatura secundară consacrată vastei opere a teoreticianului vienez poate ocupa deja spaţiul bibliotecii unui institut precum cel creat la Viena anume pentru facilitarea studiului aprofundat al acestei opere, cercetările consacrate interpretării aprofundate şi detaliate a operei dongoroziene – întinse şi ea pe parcursul unei jumătăţi de secol – lipsesc cu desăvвrşire. Оn vreme ce raţionamentele kelseniene sunt reconstruite pвnă оn cele mai mici detalii chiar şi atunci cвnd par a privi chestiuni mai degrabă marginale, opţiunile şi (mai ales) argumentele lui Dongoroz sunt trecute cu vederea de către penaliştii romвni3 chiar şi atunci cвnd este vorba de chestiuni fundamentale ale teoriei dreptului penal. --- carteajuridica Thu, 05 Mar 2015 15:23:36 +0200 Отбор дел в Конституционном Cуде Российской Федерации: роль Cекретариата http://cj.md/475-otbor-del-v-konstitucionnom-cude-rossiyskoy-federacii-rol-cekretariata.html http://cj.md/475-otbor-del-v-konstitucionnom-cude-rossiyskoy-federacii-rol-cekretariata.html Отбор дел в Конституционном Cуде Российской Федерации: роль Cекретариата, Арина Дмитриева --- carteajuridica Thu, 05 Mar 2015 15:15:18 +0200 ОСНОВНОЙ ЗАКОН ФЕДЕРАТИВНОЙ РЕСПУБЛИКИ ГЕРМАНИИ http://cj.md/public/drept-constitutional/474-osnovnoy-zakon-federativnoy-respubliki-germanii.html http://cj.md/public/drept-constitutional/474-osnovnoy-zakon-federativnoy-respubliki-germanii.html Сознавая свою ответственность перед Богом и людьми, воодушевленный стремлением служить делу мира во всем мире в качестве равноправного союзника в объединенной Европе, германский народ принял в силу своей конституирующей власти настоящий Основной закон. Немцы в землях Баден-Вюртемберг, Бавария, Берлин, Бранденбург, Бремен, Гамбург, Гессен, Мекленбург - Передняя Померания, Нижняя Саксония, Северный Рейн-Вестфалия, Рейнланд-Пфальц, Саар, Саксония, Саксония-Ангальт, Шлезвиг-Гольштейн и Тюрингия достигли единства и свободы Германии на основе свободного самоопределения. Тем самым действие настоящего Основного закона распространяется на весь германский народ. Drept constituţional carteajuridica Thu, 05 Mar 2015 15:11:07 +0200 Принципы и руководящие положения Организации Объединенных Наций, касающиеся доступа к юридической помощи в системах уголовного правосудия http://cj.md/473-principy-i-rukovodyaschie-polozheniya-organizacii-obedinennyh-naciy-kasayuschiesya-dostupa-k-yuridicheskoy-pomoschi-v-sistemah-ugolovnogo-pravosudiya.html http://cj.md/473-principy-i-rukovodyaschie-polozheniya-organizacii-obedinennyh-naciy-kasayuschiesya-dostupa-k-yuridicheskoy-pomoschi-v-sistemah-ugolovnogo-pravosudiya.html Принципы и руководящие положения Организации Объединенных Наций, касающиеся доступа к юридической помощи в системах уголовного правосудия, Генеральная Ассамблея --- carteajuridica Thu, 05 Mar 2015 15:09:14 +0200 PRINCIPIILE DE LA BANGALORE PRIVIND CONDUITA JUDICIARĂ http://cj.md/international/drept-international-public/472-principiile-de-la-bangalore-privind-conduita-judiciar.html http://cj.md/international/drept-international-public/472-principiile-de-la-bangalore-privind-conduita-judiciar.html Pilonii unei justiţii profesioniste, competente, eficiente şi prietenoase sunt cei trei „i": independenţa, imparţialitatea şi integritatea. Printre preocupările judecătorilor şi procurorilor vizând independenţa justiţiei, imparţialitatea magistratului şi integritatea puterii judiciare, trebuie să se numere şi analizarea şi chiar însuşirea standardelor internaţionale privind conduita judiciară. În anul 2007 am avut ocazia de a participa din partea României la reuniunea de la Viena unde experţii din statele membre ale ONU au avut ocazia de a analiza şi comenta Principiile de la Bangalore privind conduita judecătorului întocmite de Grupul pentru Integritate Judiciară. Fiind prea puţin cunoscute în ţara noastră, am decis să le traduc şi să încerc a le promova. În volumul de faţă am cuprins două documente - Principiile (2001), respectiv Comentariul la Principiile de la Bangalore (2007) - a căror limbă oficială de redactare este engleza. Ele reprezintă în acest moment singurele instrumente internaţionale adoptate la nivel mondial în privinţa conduitei judecătorilor. Desigur, ele au caracter de recomandare, suplimentând astfel normele legale şi deontologice existente la nivel naţional. Iar pentru că în sistemul continental de drept judecătorii şi procurorii au un statut profesional apropiat, am constatat că îndrumările de faţă se aplică ambelor categorii de magistraţi, motiv pentru care am preferat în titlul lucrări referirea la „conduita judiciară" şi nu doar la „conduita judecătorului". Întrucât comentariile nu beneficiază şi de o traducere oficială în limba franceză şi pentru că anumite instituţii juridice anglo-saxone nu au un corespondent în sistemul nostru de drept, am fost nevoit pe alocuri să adaptez traducerea la realităţile juridice naţionale. Colecţia de faţă conţine răspunsuri la multe dileme cu care magistratul se confruntă în exercitarea funcţiei sale pe parcursul carierei. La rândul său, populaţia găseşte situaţiile şi criteriile după care poate considera ca adecvat sau inadecvat comportamentul unui magistrat. Iată numai câteva dintre aspectele la care manualul răspunde: Independenţa E suficient ca judecătorul să fie independent sau trebuie să depună eforturi ca şi colegii lui şi, în cele din urmă, sistemul să fie independent? Independenţa pentru magistrat e doar un drept sau mai degrabă o responsabilitate? Judecătorul trebuie sa fie surd la sau să dea hotărâri conform criticilor publicului? Trebuie sa fie judecătorul izolat de societate? Ar însemna asta că judecătorul nu se poate întâlni cu prietenii săi ori foştii colegi care sunt avocaţi sau procurori? E importantă încrederea populaţiei în corpul de magistraţi? Poate judecătorul să ajute la creşterea acestei încrederi? Există o relaţie de dependenţa între judecător şi colegii săi de complet, colegii din instanţă, şefii instanţelor, instanţele ierarhic superioare, deciziile instanţei supreme? Judecătorul este ţinut doar să apere drepturile omului sau trebuie să şi le promoveze? Imparţialitatea Poate un judecător lipsit de independenţă să fie imparţial? Dar invers?! E suficient ca judecătorul să fie imparţial în conştiinţa lui, sau trebuie să se şi vadă acest lucru în comportamentul său judiciar şi chiar în cel din afara instanţei? Este permis ca judecătorul să critice activitatea instituţiilor politice? Se poate implica judecătorul în redactarea unor proiecte de legi? Poate judecătorul să lucreze în ministere sau în alte instituţii politice ori administrative? Ce este subiectivismul? Ce este prejudecata? Ce este conflictul de interese? Poate avea judecătorul întâlniri private cu partea? Sau cu avocatul acesteia? Trebuie judecătorul să se intereseze de afacerile şi relaţiile membrilor apropiaţi ai familiei sale? Are voie un judecător să comenteze o cauză? Este indicat să îşi motiveze public soluţia? Poate un judecător să aibă relaţii cu presa? E admisibil ca un judecător să îşi caute un alt loc de muncă cât mai este încă în funcţie? Poate o prietenie sau o relaţie de vecinătate cu una dintre părţi sau cu un avocat, ori propria cunoaştere a faptelor din cauză să ducă la abţinerea/recuzarea judecătorului? Integritatea Conduita ireproşabilă cerută unui judecător priveşte doar activitatea din instanţă sau şi pe cea din afara ei? În ce măsură e importantă părerea terţilor în aprecierea conduitei magistratului? Conduita personală a unui judecător poate influenţa încrederea în întreg sistemul de justiţie? Eticheta E adecvat ca judecătorul sa fie condus cu maşina procurorului sau a poliţistului, ori să stea în autobuz lângă o parte din dosar? Poate judecătorul să frecventeze barurile, cluburile, să cânte karaoke, să fie membru în asociaţii profesionale sau chiar în societăţi secrete? Poate practica jocuri de noroc? Ce impedimente poate genera o relaţie amoroasă cu un avocat? Ce se întâmplă dacă singurul judecător dintr-o instanţă este recuzabil şi totuşi trebuie luată rapid o soluţie într-un caz? Pot avea loc întâlniri în casa judecătorului? Dacă soţul judecătorului e avocat sau politician, pot folosi aceeaşi linie telefonică? Pot fi criticate acţiunile judecătorului, hotărârile acestuia, viaţa sa privată? În ce măsură poate judecătorul să utilizeze resursele instanţei sau personalul acesteia în interes privat? Poate judecătorul să scrie cărţi? Chiar dacă aceasta i-ar aduce beneficii financiare mai mari decât cele din exercitarea profesiei? E permis să apară la posturi comerciale de televiziune sau radio? Poate judecătorul să participe la educarea comunităţii? Poate fi tutore, curator? Poate fi membru în conducerea unei asociaţii de proprietari? E permis să fie arbitru, mediator, sau să dea sfaturi juridice prietenilor sau rudelor? Poate fi judecătorul membru într-un sindicat? Poate participa la evenimente mondene? În ce condiţii are voie să accepte daruri? Egalitatea Este obligat judecătorul să evite discriminarea? Să accepte diversitatea culturală? Poate face remarci ironice, glume ori spune drăgălăşenii la adresa părţilor, avocaţilor, colegilor? Competenţa şi străduinţa E o necesitate pentru judecător odihna, relaxarea, viaţa de familie? Judecătorul are obligaţii şi faşă de managementul instanţei? Are el vreun rol in preîntâmpinarea primirii/oferirii plăţilor neoficiale? Ce materii trebuie studiate în cadrul programelor de formare ale judecătorilor? Finalul comentariilor face trimitere la tradiţii culturale şi religioase antice: dreptul hindus, filosofia budistă, dreptul roman, dreptul chinez, dreptul african, dreptul evreiesc, creştinismul, dreptul islamic. Mi-au atras atenţia unele aspecte: Judecătorul poartă mantie sau robă? Poate judecătorul să dea hotărâri după miezul nopţii, sau obosit fiind, ori flămând, ori când este prea fericit? Poate sugera răspunsuri părţilor? Are voie să simtă frica? Inclusiv de o posibilă demitere? Exercitarea funcţiei de judecător este o datorie către comunitate. Iar modul de deservire a acesteia trebuie să fie marcat de profesionalism. Judecătorii sunt elita lumii juridice şi chiar a societăţii. Standardele de la Bangalore recomandă un anumit tip de comportament pentru magistrat valabil atât în exercitarea funcţiei judiciare, cât şi în afara acesteia. Standardele sunt înalte şi ele corespund profesiei nobile pe care o are judecătorul, puterii acordate care este de neegalat. Promovând şi păstrând aceste standarde de conduită, magistraţii înşişi contribuie la întărirea încrederii populaţiei în justiţie, ceea ce asigură o independenţă continuă a sistemului de justiţie şi o autoritate de nestrămutat. Cristi Danileţ, judecător noiembrie 2009 Formator I.N.M. în domeniul etică şi deontologie judiciară Drept internaţional public carteajuridica Thu, 05 Mar 2015 15:03:41 +0200 Ghid practic cu privire la criteriile de admisibilitate http://cj.md/international/drept-international-public/471-ghid-practic-cu-privire-la-criteriile-de-admisibilitate.html http://cj.md/international/drept-international-public/471-ghid-practic-cu-privire-la-criteriile-de-admisibilitate.html Sistemul protecţiei a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, instituit de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (în continuare „Convenţia”) este bazat pe principiul subsidiarităţii. Sarcina asigurării aplicării acesteia cade pe seama Statelor Contractante la Convenţie; Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în continuare „Curtea”) urmează să intervină doar atunci când Statul nu şi-a îndeplinit obligaţiile.Supravegherea exercitată de Strasbourg se declanşează în principiu printr-o plângere individuală, care poate fi depusă la Curte de oricare persoană fizică sau juridică din jurisdicţia Statului parte la Convenţie. Prin urmare, numărul de potenţiali reclamanţi este foarte vast: suplimentar la opt sute de milioane de locuitori din întreagă Europă şi cetăţeni ale altor state, locuitori sau în tranzit, mai sunt şi milioane de asociaţii, fundaţii, partide politice, companii, etc. Fără a mai menţiona şi acele persoane care urmare a actelor extrateritoriale săvârșite de Statele Parte la Convenţie în afara teritoriilor sale, cad sub jurisdicţia acestora. Actualmente, de mai mulţi ani şi datorită mai multor factori, Curtea a fost supraaglomerată de plângeri individuale (mai mult de 130 000 sunt pendinte către 31 August 2010). Un număr substanţial din aceste plângeri (mai mult de 95%) oricum este respins fără o examinare în fond urmare a neconformării cu criteriile de admisibilitate indicate de Convenţie. Această situaţie este frustrantă din două considerente. În primul rând, după cum Curtea este chemată să răspundă fiecărei plângeri, instanţa este prevenită să examineze cazurile întrun termen rezonabil care este obligatoriu pentru examinarea în fond, fără a acorda publicului un beneficiu real. În al doilea rând, zeci de mii de plângeri inevitabil vor avea pretenţiile respinse, de obicei după ani de aşteptare. Drept internaţional public carteajuridica Thu, 05 Mar 2015 15:01:58 +0200 Executarea hotărîrilor Curții europene a Drepturilor Omului http://cj.md/international/drept-international-public/470-executarea-hotrrilor-curii-europene-a-drepturilor-omului.html http://cj.md/international/drept-international-public/470-executarea-hotrrilor-curii-europene-a-drepturilor-omului.html Forţa obligatorie a hotărârilor constituie o dispoziţie esenţială a Convenţiei europene a Drepturilor Omului. Aceasta înseamnă că dacă fost stabilită o încălcare, Statului vizat îi revine misiunea de a lua nu numai măsuri individuale în vederea remedierii consecinţelor încălcării vis-a-vis de reclamant - cum ar fi redeschiderea procedurii la originea încălcării, radierea unei condamnări din cazierul judiciar, renunţarea de a efectua o expulzare sau, dacă aceasta nu este suficient, remedierea consecinţelor încălcării, acordarea unei indemnizaţii financiare - dar şi măsuri generale pentru a evita repetarea încălcării constatate. Acestea din urmă vor implica, în genral, schimbări în legislaţie sau jurisprudenţă, dar şi măsuri practice, precum este recrutarea judecătorilor pentru lichidarea întârzierilor juridice, construirea centrelor de detenţie adaptate pentru delincvenţii minori, instruirea poliţiei sau alte măsuri similare. Drept internaţional public carteajuridica Thu, 05 Mar 2015 14:23:14 +0200 Tehnici de prezentare a unei cauze în instanța de judecată http://cj.md/public/drept-procesual-penal/469-tehnici-de-prezentare-a-unei-cauze-n-instana-de-judecat.html http://cj.md/public/drept-procesual-penal/469-tehnici-de-prezentare-a-unei-cauze-n-instana-de-judecat.html Tehnici de prezentare a unei cauze în instanța de judecată, îndrumător pentru avocați de daniel LINHARDT Asociația Barourilor Americane Inițiativa pentru Supremația Legii (ABA ROLI) în Republica Moldova, cu asistență și fonduri oferite de către Biroul de Acordare a Asistenţei în vederea Controlului Drogurilor şi Aplicarea Normelor de Drept din cadrul Departamentului de Stat al SUA și cu sprijinul lui Donald Carroll, director și Radu Foltea, Consultant juridic, Secția Justiție Penală și Aplicarea Legii din cadrul Ambasadei SUA în Republica Moldova, ajută avocații din Moldova să-și îmbunătățească performanțele, să promoveze echitatea și eficiența procedurilor penale în Republica Moldova și să contribuie la o mai bună reprezentare juridică a clienților lor. În acest sens, ABA ROLI Moldova a susținut, în ultimii doi ani, publicarea unei serii de îndrumare și manuale pentru avocați pe diferite domenii de interes. Informațiile incluse în fiecare publicație sunt destinate să ajute avocații să-și exercite atribuțiile profesionale, precum și să-și dezvolte tehnicile și strategiile adoptate în sala de judecată. În 2013, ABA ROLI a continuat să extindă gama de cursuri de instruire continuă pentru avocații din Republica Moldova. Acest manual cu privire la tehnicile de prezentare a unei cauze în fața instanței de judecată a fost elaborat de Daniel Linhardt, fost procuror federal din SUA, și fostul director regional al ABA ROLI pentru Republica Moldova, fiind destinat avocaților, avocaților stagiari, profesorilor de drept și studenților. În măsura în care a fost posibil, la momentul publicării, s-a ținut cont de legislația și practica Republicii Moldova în materie. Informația din această lucrare a fost editată, adaptată pentru a fi utilizată în Moldova de către echipa ABA ROLI Moldova și tradusă în limba română. Prezentul manual stabilește principiile unui sistem contradictorial și descrie în detaliu particularitățile pledoariei de început și de final, audierea simplă și încrucișată a martorilor, precum si tipurile de obiecții pe care un avocat le poate folosi în timpul unui proces de judecată aplicând principiul contradictorialității. ABA ROLI Moldova aduce sincere mulțumiri dlui Daniel Linhardt pentru contribuția sa valoroasă de a face acest manual disponibil pentru avocații din Republica Moldova. Sperăm că această lucrare va servi drept o sursă de dezvoltare profesională și va permite avocaților să- și extindă cunoștințele și abilitățile lor de prezentare a unei cauze în fața instanței de judecată. Drept procesual penal, Drept procesual civil carteajuridica Thu, 05 Mar 2015 14:17:00 +0200 Acord de cooperare dintre Guvernele statelor participante la cooperarea economică a Mării Negre privind combaterea criminalităţii, în special a formelor sale organizate http://cj.md/international/drept-international-public/468-acord-de-cooperare-dintre-guvernele-statelor-participante-la-cooperarea-economic-a-mrii-negre-privind-combaterea-criminalitii-n-special-a-formelor-sale-organizate.html http://cj.md/international/drept-international-public/468-acord-de-cooperare-dintre-guvernele-statelor-participante-la-cooperarea-economic-a-mrii-negre-privind-combaterea-criminalitii-n-special-a-formelor-sale-organizate.html Guvernele statelor participante la Cooperarea Economică a Mării Negre (CEMN): Republica Albania, Republica Armenia, Republica Azerbaidjan, Republica Bulgaria, Georgia, Republica Elenă, Republica Moldova, România, Federaţia Rusă, Republica Turcia şi Ucraina, denumite în continuare "Părţi", recunoscînd faptul că, prin toate formele sale, criminalitatea naţională şi internaţională reprezintă o ameninţare serioasă la sănătatea , securitatea şi bunăstarea fiinţelor umane şi afectează în mod negativ bazele economice, culturale şi politice ale societăţii, fiind profund îngrijorate de dimensiunea şi de tendinţele dezvoltării criminalităţii în general,observînd că există cazuri de creştere a legăturii dintre traficul ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, terorism şi crimă organizată, luînd în considerare prevederile documentelor Naţiunilor Unite în domeniul prevenirii şi controlului criminalităţii, în special referitoare la crima organizată, la traficul ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, la arme şi materiale radioactive, la toate actele de terorism, precum şi la activităţile infracţionale legate de migraţie, luînd în considerare prevederile Declaraţiei de la Bucureşti a reuniunii la nivel înalt a statelor participante la CEMN, din 30 iunie 1995, recomandările Adunării Parlamentare a CEMN (APCEMN) 15/1996, din 12 iunie 1996, în domeniul cooperării în combaterea crimei organizate între statele membre APCEMN, ale Declaraţiei comune a primei reuniuni a miniştrilor de interne din statele participante la CEMN, care a avut loc la Erevan, la 17 octombrie 1996, aprobată de şefii de state şi de guvernele statelor participante la CEMN, la 25 octombrie 1996, la Moskova, şi ale Declaraţiei comune a celei de-a doua reuniuni a miniştrilor afacerilor interne, care a avut loc la Istanbul, la 22 octombrie 1997, acordînd o mare atenţie cooperării internaţionale în domeniul combaterii criminalităţii şi dorind să asigure o cît mai lungă şi eficientă asistenţă reciprocă, cu respectarea adecvată a drepturilor şi libertăţilor omului, general recunoscute, subliniind nevoia ca fiecare efort de combatere a crimei organizate să ia în considerare activităţile conexe, care se desfăşoară la nivel global şi regional, acţionînd pe bazele principiilor egalităţii şi avantajului reciproc, respectînd acordurile internaţionale şi legislaţiile naţionale existente în statele participante la CEMN şi fără a prejudicia angajamentele lor anterioare bazate pe acorduri bilaterale şi multilaterale cu state terţe, au convenit asupra Acordului de cooperare dintre Guvernele statelor participante la cooperarea economică a Mării Negre privind combaterea criminalităţii, în special a formelor sale organizate. Drept internaţional public carteajuridica Thu, 05 Mar 2015 14:12:11 +0200 Acord de cooperare dintre Guvernele statelor participante la cooperarea economică a Mării Negre privind combaterea criminalităţii, în special a formelor sale organizate http://cj.md/international/drept-international-public/467-acord-de-cooperare-dintre-guvernele-statelor-participante-la-cooperarea-economic-a-mrii-negre-privind-combaterea-criminalitii-n-special-a-formelor-sale-organizate.html http://cj.md/international/drept-international-public/467-acord-de-cooperare-dintre-guvernele-statelor-participante-la-cooperarea-economic-a-mrii-negre-privind-combaterea-criminalitii-n-special-a-formelor-sale-organizate.html Guvernele statelor participante la Cooperarea Economică a Mării Negre (CEMN): Republica Albania, Republica Armenia, Republica Azerbaidjan, Republica Bulgaria, Georgia, Republica Elenă, Republica Moldova, România, Federaţia Rusă, Republica Turcia şi Ucraina, denumite în continuare "Părţi", recunoscînd faptul că, prin toate formele sale, criminalitatea naţională şi internaţională reprezintă o ameninţare serioasă la sănătatea , securitatea şi bunăstarea fiinţelor umane şi afectează în mod negativ bazele economice, culturale şi politice ale societăţii, fiind profund îngrijorate de dimensiunea şi de tendinţele dezvoltării criminalităţii în general,observînd că există cazuri de creştere a legăturii dintre traficul ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, terorism şi crimă organizată, luînd în considerare prevederile documentelor Naţiunilor Unite în domeniul prevenirii şi controlului criminalităţii, în special referitoare la crima organizată, la traficul ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, la arme şi materiale radioactive, la toate actele de terorism, precum şi la activităţile infracţionale legate de migraţie, luînd în considerare prevederile Declaraţiei de la Bucureşti a reuniunii la nivel înalt a statelor participante la CEMN, din 30 iunie 1995, recomandările Adunării Parlamentare a CEMN (APCEMN) 15/1996, din 12 iunie 1996, în domeniul cooperării în combaterea crimei organizate între statele membre APCEMN, ale Declaraţiei comune a primei reuniuni a miniştrilor de interne din statele participante la CEMN, care a avut loc la Erevan, la 17 octombrie 1996, aprobată de şefii de state şi de guvernele statelor participante la CEMN, la 25 octombrie 1996, la Moskova, şi ale Declaraţiei comune a celei de-a doua reuniuni a miniştrilor afacerilor interne, care a avut loc la Istanbul, la 22 octombrie 1997, acordînd o mare atenţie cooperării internaţionale în domeniul combaterii criminalităţii şi dorind să asigure o cît mai lungă şi eficientă asistenţă reciprocă, cu respectarea adecvată a drepturilor şi libertăţilor omului, general recunoscute, subliniind nevoia ca fiecare efort de combatere a crimei organizate să ia în considerare activităţile conexe, care se desfăşoară la nivel global şi regional, acţionînd pe bazele principiilor egalităţii şi avantajului reciproc, respectînd acordurile internaţionale şi legislaţiile naţionale existente în statele participante la CEMN şi fără a prejudicia angajamentele lor anterioare bazate pe acorduri bilaterale şi multilaterale cu state terţe, au convenit asupra Acordului de cooperare dintre Guvernele statelor participante la cooperarea economică a Mării Negre privind combaterea criminalităţii, în special a formelor sale organizate. Drept internaţional public carteajuridica Thu, 05 Mar 2015 14:01:57 +0200 Acord de cooperare pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere http://cj.md/international/drept-international-public/466-acord-de-cooperare-pentru-prevenirea-i-combaterea-infracionalitii-transfrontaliere.html http://cj.md/international/drept-international-public/466-acord-de-cooperare-pentru-prevenirea-i-combaterea-infracionalitii-transfrontaliere.html Guvernele semnatare ale Acordului, denumite în continuare Părţi ,în dorinţa de a lărgi şi diversifica relaţiile de cooperare în cadrul programului Iniţiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei; luînd în considerare importanţa legăturilor comerciale între Părţi şi a celor cu alte ţări şi dorind să contribuie la dezvoltarea armonioasă a acestor legături; recunoscînd interesul lor reciproc în ceea ce priveşte combaterea infracţionalităţii transfrontaliere şi dezvoltarea unei mai strînse cooperări regionale în aplicarea legislaţiei; fiind convinse că infracţionalitatea existentă la frontierele Părţilor reprezintă o ameninţare serioasă pentru suveranitatea acestora şi pentru comerţul legal, aceasta putînd fi combătută în mod eficient prin cooperarea între autorităţile cu atribuţii legale specifice, fiind de părere că, pentru a realiza acest obiectiv, ar trebui să existe un angajament de dezvoltare a cooperării în cel mai înalt grad între autorităţile cu atribuţii legale specifice, considerînd că infracţionalitatea transfrontalieră prejudiciază interesele economice, fiscale şi comerciale ale respectivelor ţări, avînd în vedere acordurile, înţelegerile sau tratatele existente privind asistenţa reciprocă, precum şi alte acorduri internaţionale cu privire la aplicarea legii, deja acceptate de Părţi, au convenit următoarelor prevederi din Acordul de cooperare pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere Drept internaţional public carteajuridica Thu, 05 Mar 2015 13:55:29 +0200 Acordul referitor la traficul ilicit pe mare http://cj.md/public/drept-procesual-penal/465-acordul-referitor-la-traficul-ilicit-pe-mare.html http://cj.md/public/drept-procesual-penal/465-acordul-referitor-la-traficul-ilicit-pe-mare.html Acordului referitor la traficul ilicit pe mare, adoptat la Strasbourg la 31 ianuarie 1995, în aplicarea articolului 17 din Convenţia Naţiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, întocmită la Viena la 20 decembrie 1988. Drept procesual penal carteajuridica Thu, 05 Mar 2015 13:50:58 +0200 Acord cu privire la transferul corpurilor persoanelor decedate http://cj.md/international/drept-international-public/464-acord-cu-privire-la-transferul-corpurilor-persoanelor-decedate.html http://cj.md/international/drept-international-public/464-acord-cu-privire-la-transferul-corpurilor-persoanelor-decedate.html Statele membre ale Consiliului Europei, semnatare ale prezentului Acord , considerând necesar de a simplifica formalităţile relative transferului internaţional al corpurilor persoanelor decedate, ţinând cont de faptul că transferul corpului unei persoane decedate nu creează nici un risc pe plan sanitar, chiar dacă decesul este datorat unei maladii transmisibile, atunci când sunt întreprinse măsurile adecvate, şi în special etanşarea sicriului, au convenit asupra Acordului cu privire la transferul corpurilor persoanelor decedate. Drept internaţional public carteajuridica Thu, 05 Mar 2015 13:47:18 +0200 RECOMANDAREA REC (2006) 13 A COMITETULUI DE MINIŞTRI CĂTRE STATELE MEMBRE CU PRIVIRE LA CERCETAREA IN STARE DE AREST PREVENTIV, CONDIŢIILE DE DESFĂŞURARE ŞI MĂSURI DE PROTECŢIE IMPOTRIVA ABUZULUI* http://cj.md/international/drept-international-public/463-recomandarea-rec-2006-13-a-comitetului-de-minitri-ctre-statele-membre-cu-privire-la-cercetarea-in-stare-de-arest-preventiv-condiiile-de-desfurare-i-msuri-de-protecie-impotriva-abuzului.html http://cj.md/international/drept-international-public/463-recomandarea-rec-2006-13-a-comitetului-de-minitri-ctre-statele-membre-cu-privire-la-cercetarea-in-stare-de-arest-preventiv-condiiile-de-desfurare-i-msuri-de-protecie-impotriva-abuzului.html Comitetul de Miniştri, in conformitate cu art. 15.b al Statutului Consiliului Europei,luand in consideraţiei importanţa fundamentală a prezumţiei nevinovăţiei şi dreptul la libertatea persoanei; Fiind conştienţi de dauna ireversibilă pe care o poate cauza cercetarea persoanelor in stare de arest preventiv care in rezultat au fost găsite nevinovate sau scoase de sub acuzare şi de impactul dăunător pe care il poate avea arestul preventiv asupra relaţiilor de familie; Luand in consideraţie consecinţele fi nanciare ale cercetării in stare de arest preventiv pentru stat, indivizii afectaţi şi economia in general; Ţinand cont de numărul considerabil al persoanelor cercetate in stare de arest preventiv şi problemele de suprapopulare a penitenciarelor; Referindu-se la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, raporturile Comisiei Europene pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentului sau Pedepselor Inumane sau Degradante şi opiniile tratatului organelor Naţiunilor Unite pentru Drepturilor Omului; Luand in consideraţie Recomandarea Rec(2006)2 a Comitetului de Miniştri cu privire la Regulamentul Penitenciar European şi Recomandarea nr. R (99) 22 a Comitetului de Miniştri cu privire la infl aţia populaţiei din penitenciare; Ţinand cont de necesitatea asigurării că cercetarea in stare de arest preventiv este intotdeauna excepţională şi justifi cată; Reţinand drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului ale tuturor persoanelor private de libertate şi necesitatea deosebită de a asigura că persoanele cercetate in stare de arest preventiv nu doar că nu pot să se apere de sine stătător şi să-şi menţină relaţiile familiale, dar şi că sunt ţinuţi in condiţii care nu corespund statutului legal, care se bazează pe prezumţia nevinovăţiei; Considerand important anexarea la dezvoltarea normelor internaţionale cu privire la circumstanţele de justifi care a arestului preventiv, a procedurilor prin care este aplicat sau continuat, şi a condiţiilor in care sunt ţinute persoanele cercetate in stare de arest preventiv, precum şi a mecanismelor pentru implementarea efi cientă a acestor norme; Drept internaţional public carteajuridica Thu, 05 Mar 2015 13:44:57 +0200 RECOMANDAREA COMITETULUI DE MINIŞTRI AI STATELOR MEMBRE, REFERITOARE LA REGULILE PENITENCIARE EUROPENE REC(2006) http://cj.md/462-recomandarea-comitetului-de-minitri-ai-statelor-membre-referitoare-la-regulile-penitenciare-europene-rec2006.html http://cj.md/462-recomandarea-comitetului-de-minitri-ai-statelor-membre-referitoare-la-regulile-penitenciare-europene-rec2006.html RECOMANDAREA COMITETULUI DE MINIŞTRI AI STATELOR MEMBRE, REFERITOARE LA REGULILE PENITENCIARE EUROPENE REC(2006)2 (Adoptată de Comitetul de Miniştri, la data de 11 ianuarie 2006, în timpul celei de a 952-a reuniuni a Miniştrilor Delegaţi) --- carteajuridica Thu, 05 Mar 2015 13:42:54 +0200 RECOMANDAREA REC (2003) 22 A COMITETULUI DE MINIŞTRI CĂTRE STATELE MEMBRE CU PRIVIRE LA LIBERAREA CONDIŢIONATĂ http://cj.md/international/drept-international-public/461-recomandarea-rec-2003-22-a-comitetului-de-minitri-ctre-statele-membre-cu-privire-la-liberarea-condiionat.html http://cj.md/international/drept-international-public/461-recomandarea-rec-2003-22-a-comitetului-de-minitri-ctre-statele-membre-cu-privire-la-liberarea-condiionat.html Comitetul de Miniştri, in conformitate cu art. 15 b. al Statutului Consiliului Europei,luand in consideraţie că interesul statelor membre ale Consiliului Europei este stabili principii comune cu privire la executarea sancţiunilor de arest pentru a consolida colaborarea internaţională in acest domeniu; Recunoscand că eliberarea condiţionată prezintă una din cele mai efi ciente căi de prevenire a recidivei şi promovare a plasării, reintegrării planifi cate, asistenţei şi supravegherii deţinutului in comunitate; Luand in consideraţie că urmează a fi utilizată conform metodelor adaptate circumstanţelor individuale şi in corespundere cu principiul justiţiei şi echităţii; Ţinand cont că costurile fi nanciare de executare a pedepsei cu inchisoarea reprezintă o povară grea pentru societate şi că cercetările au demonstrat că detenţia deseori are efecte inverse şi nu sporeşte efectul de reabilitare a inculpaţilor; Ţinand seama, in continuare, că este de dorit de a reduce durata sentinţei cu inchisoarea cat mai mult posibil şi că liberarea condiţionată inainte de executarea pedepsei totale constituie un mijloc important pană in sfarşit; Recunoscand că măsurile de liberare condiţionată necesită sprijinul liderilor politici, oficialităţilor administrativi, procurorilor publici, avocaţilor şi publicului, care, prin urmare, solicită o explicare minuţioasă a motivelor de adaptare a pedepselor cu inchisoarea; Luand in consideraţie că legislaţia şi practica liberării condiţionate trebuie să corespundă principiilor fundamentale ale statelor democrate guvernate de regula de drept, al cărui obiectiv primar este de a garanta drepturile omului in conformitate cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi jurisprudenţa organelor imputernicite cu aplicarea ei; Reţinand Convenţia Europeană cu privire la Supravegherea Infractorilor sancţionaţi condiţionat sau liberaţi condiţionat (ETS nr. 51); Drept internaţional public carteajuridica Thu, 05 Mar 2015 13:41:31 +0200 Recomandarea Rec (2003)20 a Comitetului de Miniştri a Statelor Membre cu privire la noile modalităţi de tratare a delicvenţei juvenile şi rolul justiţiei juvenile (adoptată de Comitetul de Miniştri la 24 septembrie 2003) http://cj.md/international/drept-international-public/460-recomandarea-rec-200320-a-comitetului-de-minitri-a-statelor-membre-cu-privire-la-noile-modaliti-de-tratare-a-delicvenei-juvenile-i-rolul-justiiei-juvenile-adoptat-de-comitetul-de-minitri-la-24.html http://cj.md/international/drept-international-public/460-recomandarea-rec-200320-a-comitetului-de-minitri-a-statelor-membre-cu-privire-la-noile-modaliti-de-tratare-a-delicvenei-juvenile-i-rolul-justiiei-juvenile-adoptat-de-comitetul-de-minitri-la-24.html Comitetul de Miniştri, în conformitate cu articolul 15. b al Regulamentului Consiliului Europei, considerând că delicvenţa juvenilă este percepută ca o chestiune de urgenţă în mai multe state din Europa, fiind conştienţi de faptul că deşi rata delicvenţei juvenile rămâne a fi mai mult sau mai puţin constantă, caracterul şi gravitatea delicvenţei juvenile necesită noi abordări şi căi de intervenţie, luând în consideraţie faptul că sistemul tradiţional de justiţie penală nu este capabil, izolat să ofere soluţii adecvate privind tratamentul delicvenţilor juvenili, în virtutea faptului că nevoile sociale şi educaţionale ale acestora diferă de cele ale adulţilor; Fiind convinşi că reacţiile la delicvenţa juvenilă trebuie să poate caracter un multidisciplinar şi multistructural care să vizeze varietatea da factori care joacă un anumit rol la diferite nivele ale societăţii: individual, cel al familiei, al societăţii şi al comunităţii; Luând în consideraţie faptul că majoratul juridic nu coincide în mod imperios cu majoratul personalităţii, în aşa fel încât infractori adulţi necesită al tip de intervenţie diferit de cel aplicabil în cazul minorilor; Mai mult ca atât în virtutea faptului că unele categorii de infractori minori aşa ca membrii minorităţilor etnice, femeile tinere şi cei care comit infracţiuni în grup pot avea nevoie de programe speciale de intervenţie,ținând cont, inter alia de Recomandarea Nr. R (87) 20 privind reacţiile sociale la delicvenţa juvenilă, Recomandarea Nr. R (88) 6 privind reacţiile sociale la delicvenţa juvenilă a minorilor care provin din familiile de emigranţi, Recomandarea Nr. R (2000) 20 privind rolul intervenţiei psihologice la etapa iniţială în scopul prevenirii criminalităţii; Luând în consideraţie rezultatele Forului al 10-lea privind infractorii juvenili şi politicile penale (1991); Respectând de Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, Convenţia Europeană privind Exercitarea Drepturilor Copilului, Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului, Regulile Standard Minime de Înfăptuire a Justiţiei Juvenile (regulile de la Beijing), principiile ONU pentru prevenirea delicvenţei juvenile (principiile Riyadh) şi Regulile Naţiunilor Unite pentru protecţia Minorilor aflaţi în detenţie, Recomandă guvernelor Statelor Membre: • Să se ghideze în legislaţia, politica şi practica sa de principiile şi măsurile prevăzute de prezenta recomandare; • Să aducă prezenta recomandare precum şi memorandul explicativ în atenţia tuturor structurilor pertinente, mijloacelor mas media şi publicului; şi • Să recunoască necesitatea normelor Europene separate şi distincte privitor la sancţiunile şi măsurile comunitare precum şi normele europene penitenciare pentru minori; Drept internaţional public carteajuridica Thu, 05 Mar 2015 13:36:19 +0200 RECOMANDAREA REC (2003) 13 A COMITETULUI DE MINIŞTRI CĂTRE STATELE MEMBRE CU PRIVIRE LA FURNIZAREA INFORMAŢIEI PRIN COMUNICAŢII DE MASĂ REFERITOR LA PROCEDURILE PENALE http://cj.md/international/drept-international-public/459-recomandarea-rec-2003-13-a-comitetului-de-minitri-ctre-statele-membre-cu-privire-la-furnizarea-informaiei-prin-comunicaii-de-mas-referitor-la-procedurile-penale.html http://cj.md/international/drept-international-public/459-recomandarea-rec-2003-13-a-comitetului-de-minitri-ctre-statele-membre-cu-privire-la-furnizarea-informaiei-prin-comunicaii-de-mas-referitor-la-procedurile-penale.html Comitetul de Miniştri, in conformitate cu art. 15 b. Al Statutului Consiliului Europei,luand in consideraţie că scopul Consiliului Europei este de a atinge o unitate mai mare intre membrii săi in scopul siguranţei şi ţinand seama de idealurile şi principiile care reprezintă patrimoniul lor comun; Reamintind angajamentul statelor membre faţă de dreptul fundamental la libera exprimare şi informare, stipulat in art. 10 al Convenţiei pentru Protecţia Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului (in continuare „Convenţia”), care constituie una din principalele fondări ale societăţii democrate şi una din condiţiile de bază pentru progresul său şi pentru dezvoltarea fi ecărui individ; Făcand referinţă la faptul că comunicaţia in masă are dreptul de a informa publicul conform dreptului de a primi informaţie, inclusiv informaţia referitor la problemele publice,conform art. 10 al Convenţiei, şi au dreptul profesional de a o face; Reamintind că dreptul la prezumţia nevinovăţiei, la un proces echitabil şi la respectarea vieţii personale şi familiare conform art. 6 şi 8 al Convenţiei constituie cerinţe fundamentale care trebuie respectate in orice societate democrată. Accentuand importanţa comunicaţiilor de masă in informarea publicului despre procesele penale, făcand funcţionarea de intimidare a dreptului penal vizibil, precum şi in asigurarea scrutinului public de funcţionarea a sistemului de justiţie penală. Avand in vedere interesele confl ictuale posibile prevăzute de art. 6, 8 şi 10 ale Convenţiei şi necesitatea balansării acestor drepturi in lumina faptelor din fi ecare caz separat, cu referire la rolul de supraveghere a Curţii Europene pentru Drepturile Omului in asigurarea respectării obligaţiunilor prevăzute de Convenţie; Reamintind, in continuare, dreptul comunicaţiilor de masă şi al ziariştilor la crearea asociaţiilor profesionale, stipulat de dreptul la libera asociere prevăzut de art. 11 al Convenţiei, care reprezintă baza auto-reglementării in domeniul comunicării; Fiind conştienţi de multele iniţiative ale comunicaţiilor de masă şi ale ziariştilor in Europa de a promova exerciţii responsabile de ziaristică, fi e prin auto-reglementare, fi e prin colaborarea cu statul prin intermediul cadrelor de co-reglementare; Doritoare de a intensifi ca controversa de informare cu privire la protecţia drepturilor şi intereselor la risc, in contextul relatării in masă despre procesele penale, şi de a dezvolta practica bună in intreaga Europă in cadrul asigurării accesului comunicaţiilor de masă la procesele penale; Reamintind Rezoluţia (74) 26 cu privire la individul in relaţia cu presa, Recomandarea nr. R (85) 11 cu privire la poziţia victimei in cadrul legii şi procedurii penale, Recomandarea nr. R (97) 13 cu privire la intimidarea martorului şi drepturile la apărare, şi Recomandarea nr. R (97) 21 cu privire la informare şi promovarea culturii toleranţei; Accentuand importanţa protecţiei surselor informaţionale ale ziariştilor in contextul procedurii penale, in conformitate cu Recomandarea nr. R (2000) 7 cu privire la dreptul ziariştilor de a nu divulga sursele lor de informare; Ţinand cont de Rezoluţia nr. 2 cu privire la libertatea ziaristică şi drepturile omului adoptată la cea de-a 4-a Conferinţă Europeană Ministerială cu privire la Politica Informării in Masă (Praga, decembrie 1994), precum şi de Declaraţia cu privire la politica de informare pentru ziua de maine adoptată la cea de-a 6-a Conferinţă Europeană Ministerială cu privire la Politica de Informare in Masă (Cracova, iunie 2000); Reamintind că prezenta recomandare nu are scopul de a limita standardele in vigoare in statele membre, in vederea protecţiei liberei exprimări, Recomandă, in cazul recunoaşterii diversităţii sistemelor legale naţionale cu privire la procedura penală, guvernelor statelor membre: 1. să ia sau să execute, după caz, toate măsurile pe care le consideră necesare in vederea implementării principiilor anexate la prezenta recomandare, in limitele prevederilor prevăzute de constituţie, 2. să răspandească pe larg recomandarea şi principiile anexate la ea, dacă e cazul, insoţită de traducere, şi 3. să le aducă personal la atenţia autorităţilor legale şi serviciilor de poliţie, precum şi să le facă accesibile pentru reprezentanţii organizaţiilor de avocaţi şi profesionalilor din sfera comunicaţiilor. Drept internaţional public carteajuridica Thu, 05 Mar 2015 13:32:55 +0200 Recomandarea Rec (2003) 14 a Comitetului de Miniştri către statele membre privind interoperabilitatea sistemelor informatice în sectorul justiţiei http://cj.md/international/drept-international-public/458-recomandarea-rec-2003-14-a-comitetului-de-minitri-ctre-statele-membre-privind-interoperabilitatea-sistemelor-informatice-n-sectorul-justiiei.html http://cj.md/international/drept-international-public/458-recomandarea-rec-2003-14-a-comitetului-de-minitri-ctre-statele-membre-privind-interoperabilitatea-sistemelor-informatice-n-sectorul-justiiei.html Comitetul de Miniştri, în virtutea Articolului 15.b din Statutul Consiliului Europei,luând în considerare faptul că obiectivul Consiliului Europei este de a atinge o mai mare unitate între membrii săi,hotărât să îmbunătăţească calitatea serviciului public oferit cetăţenilor şi mediului de afaceri, în sectorul justiţiei. Afirmând că un sistem de justiţie eficient este esenţial pentru a consolida democraţia şi domnia legii, acesta sporind încrederea publică în autoritatea statală, în special în capacitatea sa de a lupta împotriva infracţiunilor şi de a rezolva conflicte legale,recunoscând că tehnologia informaţiei a devenit indispensabilă pentru funcţionarea eficientă a sistemului de justiţie, în special având în vedere volumul crescând de activitate al instanţelor şi al altor organizaţii din sectorul justiţiei. Recunoscând că funcţionarea eficientă a sectorului justiţiei în epoca informaticii necesită recunoaştere legală şi folosirea extinsă a schimburilor electronice de date între diferite organizaţii. Cunoscând faptul că cerinţele constituţionale, legale şi administrative şi tradiţiile atrag existenţa unei mari diversităţi de sisteme informatice în sectorul de justiţie al statelor membre. Cunoscând complexitatea crescândă a sistemelor informatice din sectorul justiţiei. Realizând că schimbul electronic de date eficient şi sigur între diferite organizaţii din sectorul justiţiei în aceste condiţii necesită interoperabilitatea sistemelor informatice. Recunoscând potenţialul interoperabilităţii pentru facilitarea cooperării legale transfrontaliere pentru a se adapta la necesitatea practică crescândă de cooperare mai strânsă între ţări în sectorul justiţiei.Cunoscând diferitele probleme de interoperabilitate ale sistemelor informatice din sectorul justiţiei, care rezultă din deficienţe administrative, de management sau tehnice. Recunoscând necesitatea de a îmbunătăţi interoperabilitatea sistemelor informatice din sectorul justiţiei prin aplicarea documentului interoperabil, standardele de comunicare şi abordările integrate proiectelor de tehnologie a informaţiei. Recunoscând faptul că introducerea interoperabilităţii în sectorul justiţiei necesită de asemenea modificări adecvate ale legii respective şi ale proceselor de lucru şi pregătirea adecvată a personalului. Cunoscând faptul că soluţiile de interoperabilitate pentru sectorul justiţiei ar trebui să fie adaptate la cerinţele specifice ale statelor membre. Recunoscând existenţa diferitelor necesităţi de interoperabilitate ale statelor membre, rezultând din diferenţele privind dezvoltarea tehnologiei informaţiei în sectorul justiţiei. Reamintind că modificările proceselor de lucru ale organizaţiilor din sectorul justiţiei, introduse de interoperabilitate nu ar trebui să afecteze garanţiile constituţionale ale independenţei sistemului judiciar în procesul administrării justiţiei. Cunoscând faptul că procesarea datelor în condiţiile interoperabilităţii prezintă atât avantaje cât şi riscuri cu privire la securitatea informaţiilor şi protecţia elementelor private în sectorul justiţiei. Luând în considerare Recomandarea Rec (2001) 2 privind crearea şi re-crearea sistemelor instanţelor şi sistemelor de informaţii legale într-o manieră eficientă din punct de vedere al costului, Recomandarea Rec (2201) 3 privind citarea şi alte servicii legale pentru cetăţeni prin folosirea noilor tehnologii şi Recomandarea Rec (2002) 2 privind accesul la documente oficiale. Drept internaţional public carteajuridica Thu, 05 Mar 2015 13:28:16 +0200 RECOMANDAREA REC (2003) 21 A COMITETULUI DE MINIŞTRI CĂTRE STATELE MEMBRE CU PRIVIRE LA PARTENERIATUL IN PREVENIREA INFRACŢIUNII* http://cj.md/international/drept-international-public/457-recomandarea-rec-2003-21-a-comitetului-de-minitri-ctre-statele-membre-cu-privire-la-parteneriatul-in-prevenirea-infraciunii.html http://cj.md/international/drept-international-public/457-recomandarea-rec-2003-21-a-comitetului-de-minitri-ctre-statele-membre-cu-privire-la-parteneriatul-in-prevenirea-infraciunii.html Comitetul de Miniştri, in conformitate cu art. 15.b al Statutului Consiliului Europei,luand in consideraţie că scopul Consiliului Europei constă in atingerea unei unităţi mai mari intre membrii săi, in scopul ocrotirii şi promovării idealurilor şi principiilor care reprezintă patrimoniul lor comun; Recunoscand că utilizarea numai a justiţiei penale tradiţionale şi a măsurilor de executare a legii nu s-a dovedit a fi sufi cient de efectivă in reducerea numărului şi impactului problemelor infracţionale contemporane, şi apariţia unor noi forme infracţionale in Europa in general; Avand in vedere că această situaţie infracţională şi preocuparea tot mai sporită de problemele infracţionale contribuie la sentimentul de insecuritate retrăit de mulţi oameni in Europa, care in cazuri extreme poate fi asociat cu pierderea increderii in autorităţile politice, lege şi instituţiile responsabile de executarea ei, şi care, ulterior, poate ridica lipsă de toleranţă, eliminare şi xenofobie; De asemenea ţinand cont de faptul că cercetările au demonstrat, că in cadrul abordărilor tradiţionale, dezvoltarea şi implementarea strategiilor de prevenire a infracţiunii cu implicarea societăţii şi a autorităţilor locale sunt potenţial efi ciente şi costisitoare; Reamintind Declaraţia Finală a celui de-al Doilea Summit al Conducătorilor de State şi Guverne ale Consiliului Europei, in Strasbourg din 10 şi 11 octombrie 1997, in cadrul căruia „(este acordat) sprijin deplin Consiliului Europei in vederea intensifi cării contribuţiei sale la coeziunea, stabilitatea şi securitatea in Europa”; Luand in consideraţie Recomandarea nr. R (83) 7 cu privire la participarea in politica infracţională, Recomandarea nr. R (87) 19 cu privire la organizarea prevenirii infracţiunii; Recomandarea nr. R (96) 8 cu privire la politica infracţională in Europa in timpul de schimbare şi Recomandarea Rec (2000) 20 cu privire la rolul intervenţiei psiho-sociale timpurii in prevenirea criminalităţii; Avand in vedere Recomandarea CLRAE 36 (1997) cu privire la infracţiune şi lipsa de securitate in oraşe, precum şi Recomandarea 80 (2000) cu privire la infracţiune şi lipsa de securitate urbană in Europa: rolul autorităţilor locale; Ţinand cont de Recomandarea Intrunirii Parlamentare 1531 (2001) cu privire la securitate şi prevenirea infracţiunii in oraşe: crearea unui organ observator European; Reamintind Declaraţia de la Viena cu privire la Infracţiune şi Justiţie la cel de-al 10-ea Congres al Naţiunilor Unite cu genericul „Prevenirea Infracţiunii şi Tratamentul Infractorilor” din aprilie 2000; Avand in vedere rezultatele activităţii Forumului European pentru Siguranţă in Oraşe şi mai ales Naples Manifesto cu privire la Siguranţă şi Democraţie din decembrie 2000; Reamintind concluziile intrunirii Consiliului Europei in Tampere cu referire la crearea unei zone de liberate, securitate şi justiţiei (1999), precum şi crearea unei Reţele de Prevenire a Infracţiunii Europene (2001); Ţinand cont de Reperele Naţiunilor Unite pentru Prevenirea Infracţiunii (2002) şi rolul central al parteneriatelor recunoscute in acest scop; Luand in consideraţie experienţa acumulată intr-un număr impunător de ţări, care pe parcursul ultimului deceniu au dezvoltat şi implementat pe scară mică şi largă programe şi proiecte de prevenire a infracţiunii; Considerand prin urmare că abordarea efectivă de prevenire pentru reducerea infracţiunii şi dauna asociată trebuie să implice stabilirea relaţiilor de parteneriat intre actorii-cheie respectivi la toate nivelele – naţional, regional şi local – pentru a aborda in timp scurt, mediu şi lung cauzele şi posibilităţile infracţiunii, să reducă riscurile pentru potenţialele victime şi prin urmare să contribuie la calitatea vieţii prin sporirea siguranţei in societate, Recomnadă guvernelor statelor membre: 1. să recunoască că responsabilitatea pentru prevenirea infracţiunii trebuie să fi e răspandită pe larg in societate, şi abordările de parteneriat constituie mijloace practice de impărtăşire a responsabilităţii şi impărţirea diferitor resurse; 2. să asigure ca cadrul legal să fi e adecvat şi să permită, dar nu să constrangă parteneriatul, şi să revizuiască noua legislaţie şi regulamentele propuse care au impact asupra parteneriatului in prevenirea infracţiunii; 3. să creeze o idee mai amplă intre politicieni, administratori, practicieni, business-ul privat, public şi presă a cauzelor şi efectelor diverse ale infracţiunii; a numărului de activităţi pentru revenirea infracţiunii bazate pe responsabilitatea şi interesele impărtăşite printre diferiţi oameni şi agenţii; şi a abordării parteneriatului ca mijloc de unire a cestor responsabilităţi cu implementarea sau sprijinul acestor acţiuni; 4. la examinarea separării puterilor şi responsabilităţilor in societate, să asigure că pregătirile pentru parteneriat sunt in mod cuvenit sprijinite de consultaţii, participarea cetăţenilor şi răspundere democrată sau profesională cum ar fi cecurile şi bilanţurile impotriva abuzului; şi că schimbul de informaţie intre membrii diferitor relaţii de parteneriat corespunde cu protecţia drepturilor omului, inclusiv protecţia informaţiei personale; 5. să identifi ce unele politicii şi practicii publice care in mod specifi c sunt adecvate pentru activitatea de parteneriat in prevenirea infracţiunii şi agenţiile şi instituţiile responsabile de aceasta (spre exemplu; sistemul de executare a legii şi cel de justiţiei penală, bunăstare socială, incadrarea in campul muncii, ocrotirea sănătăţii, invăţămantul, cultura şi planul orăşenesc); 6. in particular să exploreze scopul, şi să specifi ce limitele constituţionale şi practice, pentru implicarea in parteneriatele in prevenirea infracţiunii in cadrul sistemului de justiţie formal (penal, ş.a.); 7. să exploreze scopul, şi limitele, pentru implicarea sectorului privat in parteneriate locale şi naţionale, fi e ca organizaţii umbrelă sau companii individuale; 8. să stabilească hotarele intre ce este adecvat şi ce nu este adecvat pentru iniţiativele colective care implică cetăţeni de creare a formei de „control social”, pentru a evita vigilenţa şi excluderea socială; 9. să intreprindă acţiuni pentru a crea şi stimula parteneriatele la diferite nivele (internaţional, naţional, regional şi local), să asigure că ele sunt bine-proiectate, in conformitate cu constituţia, moderne şi contribuie la prevenirea infracţiunii in mod efi cient şi acceptabil; 10. să recunoască, in primul rand, necesitatea implicării autorităţilor locale şi societăţii locale in activităţile de prevenire a infracţiunii, dacă e prevăzut de constituţie, ca iniţiatori şi participanţi; 11. să sprijine alocare de resurse sufi ciente, pentru a crea şi menţine relaţiile de parteneriat, precum şi de a sporească efi cacitatea şi efectul lor; să dezvolte cadre fi nanciare adecvate şi regulamente pentru a permite schimbul de resurse, cu cecuri şi bilanţuri respective; 12. să prezică efectele noi tehnologii şi schimbului social-economic referitor la dezvoltarea infracţiunii şi in acelaşi timp să recunoască impactul potenţial pozitiv sau negativ asupra prevenirii infracţiunii şi parteneriatului, şi să acţioneze respectiv; 13. să recunoască, că opinia, fi lozofi a şi retorica noţiunii de parteneriat trebuie să corespundă pregătirilor practice dacă scopul este de obţine şi sprijini caştiul adevărat in prevenirea infracţiunii; 14. să supravegheze motivarea, educaţia şi instruirea personalului, şi mobilizarea şi imputernicirea responsabilităţii sociale in instituţiile private şi publice, participanţi voluntari şi cetăţeni de rand; 15. să acumuleze şi să facă accesibile cunoştinţele şi informaţia de incredere şi valabilă şi să faciliteze schimbul expertizei practice şi experienţei intre actori in domeniul parteneriatelor in prevenirea infracţiunii cu respectarea confi denţei profesionale şi a informaţiei; 16. să promoveze studiul ştiinţifi c şi evaluarea abordării parteneriatelor in prevenirea infracţiunii in termeni de operaţiune, rezultate şi legitimitate; 17. să incurajeze dezvoltarea unei baze de cunoştinţe sistematice şi de rigoare a parteneriatului; să impărtăşească, răspandească şi să aplice cunoştinţele la nivel naţional şi internaţional; să sprijine abordarea bazată pe probe, inovativă, evoluţionară şi de imbunătăţire , care poate adapta schimbările in problemele infracţionale, condiţiile sociale şi legislaţie; Drept internaţional public carteajuridica Thu, 05 Mar 2015 13:23:27 +0200 Recomandarea (2002)5 a Comitetului Miniștrilor către statele membre referitoare la protecția femeilor împotriva violenței http://cj.md/456-recomandarea-20025-a-comitetului-minitrilor-ctre-statele-membre-referitoare-la-protecia-femeilor-mpotriva-violenei.html http://cj.md/456-recomandarea-20025-a-comitetului-minitrilor-ctre-statele-membre-referitoare-la-protecia-femeilor-mpotriva-violenei.html Statele membre ale Consiliului Europei şi ceilalţi semnatari ai prezentei,reamintind Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale (STE Nr. 5, 1950) şi Protocoalele sale, Carta Socială Europeană (STE Nr. 35, 1961, revizuită în 1996, STE Nr. 163), Convenţia Consiliului Europei privind Lupta împotriva Traficului de Fiinţe Umane (CETS Nr. 197, 2005) şi Convenţia Consiliului Europei pentru Protecţia Copiilor împotriva Exploatării Sexuale şi a Abuzului Sexual (CETS Nr. 201, 2007); Reamintind următoarele recomandări ale Comitetului de Miniştri adresate Statelor membre ale Consiliului Europei: Recomandarea Rec(2002)5 privind protecţia femeilor împotriva violenţei, Recomandarea CM/Rec(2007)17 privind standardele şi mecanismele de asigurare a egalităţii de gen, Recomandarea CM/Rec(2010)10 privind rolul femeilor şi al bărbaţilor în prevenirea şi soluţionarea conflictelor şi în construirea păcii, şi alte recomandări relevante; Luând în calcul volumul în creştere al jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, care stabileşte standarde importante în domeniul violenţei împotriva femeilor; Considerând Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice (1966), Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Economice, Sociale şi Culturale (1966), Convenţia Naţiunilor Unite privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Împotriva Femeilor (“CEDAW”, 1979) şi Protocolul său Opţional (1999), precum şi Recomandarea Generală Nr. 19 a Comitetului CEDAW privind violenţa împotriva femeilor, Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului (1989) şi Protocoalele sale Opţionale (2000) şi Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi (2006); Considerând Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale (2002); Reamintind principiile de bază ale legislaţiei umanitare internaţionale şi, în special, Convenţia de la Geneva (IV) referitoare la Protecţia Persoanelor Civile în Timp de Război (1949) şi Protocoalele Adiţionale I şi II (1977) la aceasta; Condamnând toate formele de violenţă împotriva femeilor şi violenţa domestică;Recunoscând faptul că realizarea egalităţii de drept şi de fapt între femei şi bărbaţi este un elementcheie în prevenirea violenţei împotriva femeilor; Recunoscând faptul că violenţa împotriva femeilor este o manifestare a relaţiilor istoric inegale de putere dintre femei şi bărbaţi, care au condus la dominarea asupra, şi la discriminarea împotriva, femeilor de către bărbaţi şi la împiedicarea avansării depline a femeilor; Recunoscând natura structurală a violenţei împotriva femeilor drept violenţă de gen şi faptul că violenţa împotriva femeilor este unul din mecanismele sociale cruciale, prin care femeile sunt forţate într-o poziţie subordonată comparativ cu bărbaţii; Recunoscând, cu gravă îngrijorare, faptul că femeile şi fetele sunt deseori expuse unor forme grave de violenţă, cum ar fi violenţa domestică, hărţuirea sexuală, violul, căsătoria forţată, crimele comise în numele aşa-numitei “onoare” şi mutilarea genitală, care constituie o încălcare gravă a drepturilor omului ale femeilor şi ale fetelor şi un obstacol major în realizarea egalităţii dintre femei şi bărbaţi; 4 Recunoscând încălcarea curentă a drepturilor omului în timpul conflictelor armate, care afectează populaţia civilă, în special femeile, sub forma violului şi a violenţei sexuale larg răspândite sau sistematice şi potenţialul unei violenţe de gen crescute atât în timpul cât şi după conflicte; Recunoscând faptul că femeile şi fetele sunt expuse unui risc mai mare de violenţă de gen decât bărbaţii; Recunoscând faptul că violenţa domestică afectează femeile în mod disproporţionat şi faptul că şi bărbaţii pot fi victime ale violenţei domestice; Recunoscând faptul că copiii sunt victime ale violenţei domestice, inclusiv în calitate de martori ai violenţei în familie; Aspirând la crearea unei Europe fără violenţă împotriva femeilor şi fără violenţă domestică, Au convenit după cum urmează asupra Recomandarii (2002)5 a Comitetului Miniștrilor către statele membre referitoare la protecția femeilor împotriva violenței. --- carteajuridica Thu, 05 Mar 2015 13:15:20 +0200 Recomandarea Rec (2001)10 a Comitetului Ministrilor Statelor Membre privind Codul european de etică al poliţiei http://cj.md/international/drept-international-public/455-recomandarea-rec-200110-a-comitetului-ministrilor-statelor-membre-privind-codul-european-de-etic-al-poliiei.html http://cj.md/international/drept-international-public/455-recomandarea-rec-200110-a-comitetului-ministrilor-statelor-membre-privind-codul-european-de-etic-al-poliiei.html Comitetul Miniştrilor, conform articolului 15b al statutului Consiliului Europei. Reamintind că scopul Consiliului Europei este de a realiza o uniune mai strânsă între membrii săi; Conştient că unul dintre obiectivele Consiliului Europei este deopotrivă favorizarea Statului de Drept, care este la baza unei democraţii adevărate; Considerând că sistemul de justiţie penală joacă un rol determinant în protejarea Statului de drept şi că poliţia are un rol esenţial în cadrul acestui sistem; Conştient de necesitatea, comună tuturor Statelor membre, de a duce o luptă eficace contra criminalităţii, la nivel naţional, cât şi pe plan internaţional; Considerând că activităţile poliţiei sunt întreprinse într-o largă măsură, în raport strâns. cu populaţia şi că eficienţa lor depinde de susţinerea acesteia din urmă; Recunoscând că majoritatea serviciilor de poliţie europene - în afara faptului ca veghează la respectarea legilor - joacă un rol social şi asigură un anumit număr de servicii în cadrul societăţii; Convins că încrederea populaţiei în poliţie este în mod riguros legată de atitudinea şi comportamentul poliţiei vis-a-vis de populaţie şi, în particular, de respectul demnităţii umane, libertăţilor şi drepturilor fundamentale ale persoanei, care sunt consacrate îndeosebi în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Considerând că principiile formulate în Codul de conduită al Naţiunilor Unite pentru cei responsabili de aplicarea legilor şi Rezoluţiei Adunării parlamentare a Consiliului Europei referitoare la Declaraţia despre poliţie. Păstrând în memorie principiile şi regulile enunţate în textele referitoare la poliţie - în spiritul dreptului penal, civil şi public şi al drepturilor omului, astfel adoptate de Comitetul de Miniştri, precum şi în deciziile şi hotărârile Curţii europene pentru Drepturile Omului şi în principiile adoptate de Comitetul pentru prevenirea torturii şi pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante.Recunoscând diversitatea structurilor de poliţie şi a mijloacelor de organizare ale actiunii poliţiei în Europa; Considerând necesitatea de definire a orientărilor şi principiilor europene comune, în cadrul obiectivelor generale, funcţionării şi reponsabilităţii poliţiei, în scopul asigurării securităţii şi respectării drepturilor persoanei în societăţile democratice funcţionând pe baza principiului preeminenţei dreptului; Recomandă guvernelor Statelor membre de a se inspira, în legislaţia şi practicile interne ale acestora şi în codurile lor de conduită în materie de poliţie, din principiile enunţate în "Codul european de etică al poliţiei", ce figurează în anexa prezentei Recomandări, în vederea aplicării lor progresive şi asigurarii unei difuzàri cât mai ample a acestui text. Drept internaţional public carteajuridica Thu, 05 Mar 2015 13:09:31 +0200 RECOMANDAREA REC (2000) 22 A COMITETULUI DE MINIŞTRI CĂTRE STATELE MEMBRE CU PRIVIRE LA STIMULAREA IMPLEMENTĂRII REGULAMENTULUI EUROPEAN PRIVIND SANCŢIUNILE ŞI MĂSURILE COMUNITARE* http://cj.md/international/drept-international-public/454-recomandarea-rec-2000-22-a-comitetului-de-minitri-ctre-statele-membre-cu-privire-la-stimularea-implementrii-regulamentului-european-privind-sanciunile-i-msurile-comunitare.html http://cj.md/international/drept-international-public/454-recomandarea-rec-2000-22-a-comitetului-de-minitri-ctre-statele-membre-cu-privire-la-stimularea-implementrii-regulamentului-european-privind-sanciunile-i-msurile-comunitare.html Comitetul de Miniştri, in conformitate cu art. 15.b al Statutului Consiliului Europei,punand accentul pe importanţa in continuare a creării, impunerii şi implementării sancţiunilor şi măsurilor comunitare bazate pe principiile menţionate in Recomandarea nr. R (92) 16 cu privire la Regulamentul European al sancţiunilor şi măsurilor comunitare; Ţinand cont de rezultatele anchetei efectuate de Comisia Europeană pe Probleme de Infracţiune in implementarea Regulamentului European şi, in special, difi cultăţile intalnite de statele membre; Recunoscand necesitatea modifi cării Regulamentului 5 al Regulamentului European in lumina rezultatelor anchetei şi dezvoltarea practicii de supraveghere a inculpaţilor; Fiind conştienţi de faptul că odată cu expirarea timpului apar noi posibilităţi pentru o utilizare mai efectivă şi mai vastă a sancţiunilor şi măsurilor comunitare; Recunoscand in continuare că dezvoltările esenţiale şi schimbarea practicii in domeniul sancţiunilor şi măsurilor comunitare şi problemele depistate de către statele membre necesită explicări şi interpretări suplimentare a catorva prevederi conţinute in Regulamentul European; Accentuand că recursul la sancţiunile şi măsurile comunitare, şi implementarea lor, intotdeauna trebuie să se conducă de respectarea protecţiei legale fundamentale, după cum e stipulat in Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, şi de principiile cuprinse in Regulamentul European; Recunoscand relevanţa prezentei Recomandări cu Recomandările: nr. R (92) 17 cu privire la consecvenţa acuzării, nr. R (97) 12 cu privire la personalul responsabil pentru implementarea sancţiunilor şi măsurilor, nr. R (99) 19 cu privire la medierea in problemele penale şi nr. R (99) 22 cu privire la suprapopularea penitenciarelor şi infl aţia populaţiei in penitenciare; Recomandă guvernelor statelor membre: – să se conducă in legislaţia şi practicile sale in ceea ce priveşte durata sancţiunilor şi măsurilor comunitare de textul revizuit al Regulamentului 5 al Recomandării nr. R (92) 16 cu privire la Regulamentul European privind sancţiunile şi măsurile comunitare, descrise in anexa 1 a prezentei Recomandări; – să se conducă la revizuirea legislaţiei, politicii şi practicii sale ce ţine de crearea, impunerea şi implementarea sancţiunilor şi măsurilor comunitare, de principiile definite in Anexa II a prezentei Recomandări, in vederea utilizării mai efi ciente a sancţiunilor şi măsurilor comunitare; – să asigure cea mai vastă posibilă răspandire a Recomandării şi a raportului cu privire la utilizarea mai efi cientă a sancţiunilor şi măsurilor comunitare elaborate de Comisia Europeană pe Probleme de Infracţiune, acordand o atenţie deosebită asupra interpretărilor şi explicărilor suplimentare a anumitor Regulamente Europene, expuse in par. 129-168 al raportului sus-menţionat. Drept internaţional public carteajuridica Thu, 05 Mar 2015 13:05:25 +0200 RECOMANDAREA (2000) 19 A COMITETULUI DE MINIŞTRI AL STATELOR MEMBRE PRIVIND ROLUL URMĂRIRII PENALE ÎN SISTEMUL DE JUSTIŢIE PENALĂ http://cj.md/international/drept-international-public/453-recomandarea-2000-19-a-comitetului-de-minitri-al-statelor-membre-privind-rolul-urmririi-penale-n-sistemul-de-justiie-penal.html http://cj.md/international/drept-international-public/453-recomandarea-2000-19-a-comitetului-de-minitri-al-statelor-membre-privind-rolul-urmririi-penale-n-sistemul-de-justiie-penal.html Comitetul de Miniştri, în virtutea articolului 15.b din Statutul Consiliului Europei,reamintind că scopul Consiliului Europei este de a atinge o unitate mai mare între membrii săi,amintind că scopul Consiliului Europei este de asemenea de a promova domnia legii; ceea ce constituie baza tuturor democraţiilor veritabile; Luând în considerare că sistemul de justiţie penală joacă un rol cheie în protejarea domniei legii; Fiind conştienţi de nevoia comună a tuturor statelor membre de a urgenta lupta împotriva infracţiunilor atât la nivel naţional cât şi internaţional; Luând în considerare că, în acest scop, eficienţa nu numai sistemului de justiţie penal naţional ci de asemenea cooperarea internaţională pe probleme penale ar trebui sporită, în timp ce sunt protejate principiile consfinţite în Convenţia pentru protejarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale; Fiind conştienţi de faptul că acuzarea publică joacă de asemenea un rol cheie în sistemul de justiţie penal ca şi în cooperarea internaţională pe probleme penale; Fiind convinşi că, în acest scop, ar trebui încurajată definirea principiilor comune pentru acuzarea publică în statele membre;Luând în considerare toate principiile şi regulile prevăzute în textele privind probleme penale adoptate de Comitetul de Miniştri, Recomandă ca guvernele statelor membre să îşi fundamenteze legislaţia şi practica privitoare la rolul acuzării publice în sistemul de justiţie penală pe următoarele principii din RECOMANDAREA (2000) 19 A COMITETULUI DE MINIŞTRI AL STATELOR MEMBRE PRIVIND ROLUL URMĂRIRII PENALE ÎN SISTEMUL DE JUSTIŢIE PENALĂ. Drept internaţional public carteajuridica Thu, 05 Mar 2015 12:59:52 +0200 RECOMANDAREA NR. R 22 (99) A COMITETULUI DE MINIŞTRI CĂTRE STATELE MEMBRE CU PRIVIRE LA SUPRAAGLOMERAREA ÎNCHISORILOR ŞI INFLAŢIA POPULAŢIEI ÎNCHISORILOR http://cj.md/international/drept-international-public/452-recomandarea-nr-r-22-99-a-comitetului-de-minitri-ctre-statele-membre-cu-privire-la-supraaglomerarea-nchisorilor-i-inflaia-populaiei-nchisorilor.html http://cj.md/international/drept-international-public/452-recomandarea-nr-r-22-99-a-comitetului-de-minitri-ctre-statele-membre-cu-privire-la-supraaglomerarea-nchisorilor-i-inflaia-populaiei-nchisorilor.html Comitetul de miniştri, în conformitate cu termenii articolului 15.b al Statutului Consiliului Europei,considerând că supraaglomerarea închisorilor şi o creşterea populaţiei închisorilor reprezintă o provocare majoră pentru conducerile închisorilor şi pentru sistemul justiţiei penale ca întreg, atât în termenii drepturilor omului cât şi ai conducerii eficiente a instituţiilor penale; Considerând că rezolvarea eficientă a situaţiei populaţiei închisorilor este legată de aspecte ca situaţia infracţională generală, priorităţile controlării infracţionalităţii, gama de pedepse disponibile prevăzute de legislaţie, severitatea sentinţelor pronunţate, frecvenţa folosirii sancţiunilor şi măsurilor comunitare, folosirea detenţiunii în aşteptarea judecării, eficacitatea agenţiilor de justiţie penală şi, nu în ultimul rând, atitudinea publicului faţă de infracţionalitate şi pedepse; Afirmând că măsurile concepute pentru combaterea supraagomerării închisorilor şi reducerea populaţiei închisorilor trebuie integrate într-o politică raţională şi coerentă privind infracţionalitatea îndreptată spre prevenirea infracţionalităţii şi a comportamentului infracţional, adoptarea unei legislaţii eficiente, protejarea siguranţei publice, individualizarea sancţiunilor şi măsurilor şi reintegrarea socială a infractorilor; Considerând că aceste măsuri trebuie să respecte principiile de bază ale statelor democratice guvernate de statul de drept şi supuse scopului fundamental al garantării drepturilor omului, în conformitate cu Convenţia europeană pentru drepturile omului şi cu jurisprudenţa organelor împuternicite să o aplice; Recunoscând că aceste măsuri necesită implicarea conducătorilor politici şi administrativi, a judecătorilor, procurorilor şi a publicului larg, ca şi furnizarea informaţiilor referitoare la funcţiile pedepsirii, la eficacitatea relativă a sancţiunilor şi măsurilor privative şi neprivative de libertate şi la realităţile din închisori; Ţinând cont de Convenţia europeană pentru prevenirea torturii şi a tratamentelor sau pedepselor inumane ori degradante; Recunoscând importanţa Recomandării nr. R 11 (80) referitoare la detenţiunea în aşteptarea judecării, a Recomandării nr. R 3 (87) referitoare la Normele europene privind închisorile, a Recomandării nr. R 18 (87) referitoare la simplificarea justiţiei penale, a Recomandării nr. R 16 (92) referitoare la Normele europene privind sancţiunile şi măsurile comunitare şi a Recomandării nr. R 17 (92) referitoare la consecvenţa în pronunţarea sentinţelor, Recomandă guvernelor statelor membre: – să adopte toate măsurile necesare, atunci îşi când revizuiesc legislaţia şi practica în legătură cu supraaglomerarea închisorilor şi cu inflaţia populaţiei închisorilor, pentru a aplica principiile cuprinse în Anexa acestei Recomandări; – să încurajeze difuzarea cât mai largă posibil a Recomandării şi a raportului privind supraaglomerarea închisorilor şi inflaţia populaţiei închisorilor, elaborat de comitetul European pentru probleme penale. Drept internaţional public carteajuridica Thu, 05 Mar 2015 12:58:10 +0200 RECOMANDAREA NR. R. 19 (99) A COMITETULUI DE MINIŞTRI CĂTRE STATELE MEMBRE CU PRIVIRE LA MEDIERE ÎN CHESTIUNI PENALE http://cj.md/public/drept-penal/451-recomandarea-nr-r-19-99-a-comitetului-de-minitri-ctre-statele-membre-cu-privire-la-mediere-n-chestiuni-penale.html http://cj.md/public/drept-penal/451-recomandarea-nr-r-19-99-a-comitetului-de-minitri-ctre-statele-membre-cu-privire-la-mediere-n-chestiuni-penale.html Comitetul de Miniştri,ținând cont de progresele înregistrate de Statele membre în folosirea medierii în cazuri penale ca pe o opţiune flexibilă, cuprinzătoare, utilă, participativă, complementară sau alternativă procedurilor penale tradiţionale; Luând în considerare necesitatea de a promova participarea personală activă a victimei şi a infractorului şi a altor persoane care pot fi afectate ca părţi, ca şi implicarea comunităţii la procedurile penale; Recunoscând interesul legitim al victimelor de a avea un cuvânt de spus în rezolvarea consecinţelor victimizării lor, de a comunica cu infractorul şi de a obţine scuze şi compensaţii; Luând în considerare importanţa de a stimula simţul de răspundere al infractorilor şi de a le oferi posibilitatea practică de a se îndrepta, care poate ajuta la reintegrarea şi reabilitarea lor; Recunoscând că medierea poate spori conştiinţa rolului important al fiecărei persoane şi al comunităţii în prevenirea şi rezolvarea infracţiunilor şi a conflictelor asociate acestora, încurajând astfel efecte penale mai constructive şi mai puţin represive; Recunoscând că medierea presupune abilităţi speciale şi necesită coduri de practică şi pregătire acreditată; Luând în considerare contribuţia potenţial substanţială a organizaţiilor nonguvernamentale şi a comunităţilor locale în domeniul medierii în cazuri penale şi necesitatea de a combina şi coordona eforturile iniţiativelor publice şi private; Respectând condiţiile Convenţiei cu privire la protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului; Ţinând cont de Convenţia Europeană cu privire la exercitarea drepturilor copiilor, ca şi de Recomandările nr. R 11 (85) privind poziţia victimei în cadrul dreptului şi procedurii penale, nr. R 18 (87) privind simplificarea justiţiei penale, nr. R 21 (87) privind asistenţa .acordată victimelor şi prevenirea victimizării, nr. R 20 (87) privind reacţiile sociale la delincventa juvenilă, nr. R 6 (88) privind reacţiile sociale la delincventa juvenilă în rândul tinerilor proveniţi din familii de emigranţi, nr. R 16 (92) privind Normele Europene referitoare la sancţiuni şi măsuri comunitare, nr. R 12 (95) privind administrarea justiţiei penale şi nr. R l (98) privind medierea familiei Recomandă guvernelor statelor membre să ţină cont de principiile prezentate în anexa acestei Recomandări în aplicarea medierii în cazuri penale şi să facă cunoscut pe cât posibil acest text. Drept penal, Drept internaţional public carteajuridica Thu, 05 Mar 2015 12:56:48 +0200 REZOLUŢIA (99) 5 INSTITUIND „GRUPUL DE STATE ÎMPOTRIVA CORUPŢIEI – GRECO” http://cj.md/public/drept-penal/450-instituind-grupul-de-state-mpotriva-corupiei-greco.html http://cj.md/public/drept-penal/450-instituind-grupul-de-state-mpotriva-corupiei-greco.html Reprezentanţii la Comitetul de Miniştri ai Belgiei, Bulgariei, Ciprului, Estoniei, Finlandei, Franţei, Germaniei, Greciei, Islandei, Irlandei, Lituaniei, Luxemburgului, României, Slovaciei, Sloveniei, Spaniei, Suediei, convinse de faptul că corupţia reprezintă o ameninţare majoră la adresa domniei legii, a democraţiei, a drepturilor omului, corectitudinii şi justiţiei sociale, că împiedică stabilitatea instituţiilor democratice şi fundamentele morale ale societăţii; Conştiente de necesitatea de a promova cooperarea între state în lupta împotriva corupţiei, inclusiv legăturile sale cu crima organizată şi cu spălarea de bani; Subliniind faptul că o strategie de succes pentru a combate corupţia necesită un angajament ferm al statelor pentru a-şi uni eforturile, a împărtăşi experienţa şi a adopta acţiuni comune; Recunoscând faptul că creşterea conştiinţei publice şi promovarea valorilor etice reprezintă metode eficiente de prevenire a corupţiei; Luând în considerare recomandările celei de-a 19-a Conferinţe a Miniştrilor de Justiţie Europeni (Malta 1994); Luând în considerare Programul de Acţiune împotriva Corupţiei, adoptat de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei în 1996 şi lucrările efectuate de Grupul Multidisciplinar asupra Corupţiei (GMC) în conformitate cu acesta; Luând în considerare rezultatele Proiectului comun între Comisia Europeană (Programul Phare) şi Consiliul Europei privind lupta împotriva corupţiei şi crimei organizate în statele aflate în tranziţie (Proiectul Caracatiţa); Având în vedere Rezoluţia no. 1 privind legăturile între corupţie şi crima organizată, adoptată la cea de-a 21-a Conferinţă a Miniştrilor de Justiţie Europeni (Praga 1997); Având în vedere Declaraţia Finală adoptată la Cel de-al Doilea Summit al Şefilor de Stat şi de Guvern ai statelor membre ale Consiliului Europei (Strasbourg, 10-11 Octombrie 1997) prin care Şefii d stat şi de guvern au decis să caute răspunsuri comune la provocările impuse de creşterea corupţiei şi crimei organizate; În conformitate cu Planul de Acţiune adoptat la Cel de-al Doilea Summit al Şefilor de Stat şi de Guvern ale statelor membre ale Consiliului Europei (Strasbourg, 10-11 Octombrie 1997) la care şefii de stat şi de guvern, în vederea promovării cooperării în lupta împotriva corupţiei, inclusiv a legăturilor sale cu crima organizată şi cu spălarea de bani, a dispus Comitetului de Miniştri, inter alia, să adopte principii directoare pentru a fi aplicate în dezvoltarea legislaţiei interne şi a practicii şi să stabilească fără întârziere un mecanism adecvat şi eficient pentru monitorizarea respectării principiilor directoare şi a implementării altor instrumente internaţionale ce vor fi adoptate ca urmare a Programului de Acţiune împotriva Corupţiei; Având în vedere cele 20 de Principii Directoare pentru Lupta împotriva Corupţiei, adoptate de Comitetul de Miniştri la cea de-a 101-a întrunire la data de 6 noiembrie 1997 (numite în continuare „Principiile Directoare”); Convinse de faptul că instituirea GRECO, unde Statele membre şi statele care nu sunt membre ale Consiliului Europei participă pe picior de egalitate, va aduce o contribuţie semnificativă la promovarea unui proces dinamic pentru prevenirea efectivă şi combaterea corupţiei; Convinse de faptul că prin metode de evaluare reciprocă şi presiune a semenilor, GRECO va fi capabilă să monitorizeze într-un mod flexibil şi eficient respectarea Principiilor Directoare şi implementarea instrumentelor internaţionale adoptate de Consiliul Europei pentru lupta împotriva corupţiei; Convinse de faptul că capacitatea de membru cu drepturi depline al GRECO ar trebui aşadar rezervată celor ce participă fără restricţii la procedurile de evaluare reciprocă şi acceptă să fie evaluate prin intermediul acestora; Având în vedere Rezoluţia (98) 7 adoptată de Comitetul de Miniştri la data de 5 mai 1998, cu ocazia celei de-a 102-a sesiune la nivel ministerial, care a autorizat adoptarea prezentului acord; PRIN PREZENTUL DOCUMENT, Hotărăsc să instituie Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO) prin intermediul acestui Acord Parţial Extins, guvernat de Statutul ataşat acestuia; Agreează ca GRECO să fie instituit pentru o perioadă iniţială de trei ani; Agreează să revizuiască funcţionarea GRECO la finalul perioadei iniţiale de trei ani; Exprimă dorinţa ca Statele membre ale Consiliului Europei să devină membre ale GRECO în viitorul apropiat. Drept penal, Drept internaţional public carteajuridica Thu, 05 Mar 2015 12:54:14 +0200 REZOLUŢIA (97) 24 PRIVIND CELE DOUĂZECI DE PRINCIPII DIRECTOARE PENTRU LUPTA ÎMPOTRIVA CORUPŢIEI (Adoptată de Comitetul de Miniştri la data de 6 noiembrie 1997 la cea de-a zecea sesiune a Comitetului de Miniştri) http://cj.md/international/drept-international-public/449-rezoluia-97-24-privind-cele-douzeci-de-principii-directoare-pentru-lupta-mpotriva-corupiei-adoptat-de-comitetul-de-minitri-la-data-de-6-noiembrie-1997-la-cea-de-a-zecea-sesiune-a-comitetului-de.html http://cj.md/international/drept-international-public/449-rezoluia-97-24-privind-cele-douzeci-de-principii-directoare-pentru-lupta-mpotriva-corupiei-adoptat-de-comitetul-de-minitri-la-data-de-6-noiembrie-1997-la-cea-de-a-zecea-sesiune-a-comitetului-de.html Comitetul de Miniştri,luând în considerare declaraţia adoptată la cel de-al Doilea Summit al Şefilor de Stat şi de Guvernământ, care a avut loc la Strasbourg pe 10 şi 11 Octombrie 1997 şi ca urmare a Planului de Acţiune şi în special Secţiunea III, paragraful 2 „Lupta împotriva corupţiei şi crimei organizate”; Fiind conştienţi de faptul că corupţia reprezintă o ameninţare serioasă la adresa principiilor şi valorilor fundamentale ale Consiliului Europei, subminează încrederea cetăţenilor în democraţie, erodează domnia legii, constituie o negare A drepturilor omului şi împiedică dezvoltarea economică şi socială; Convinşi de faptul că lupta împotriva corupţiei trebuie să fie multi-disciplinară și, în această privinţă luând în considerare Programul de acţiune împotriva Corupţiei ca şi Rezoluţiile adoptate de către Miniştrii de Justiţie Europeni la Conferinţele 19 şi 20 susţinute la Valletta și respectiv la Praga; În urma primirii proiectului de 20 de principii directoare pentru lupta împotriva Corupţiei, elaborate de către Grupul Multidisciplinar asupra Corupţiei (GMC); A decis categoric să lupte împotriva corupţiei prin unificarea eforturilor Ţărilor noastre. Drept internaţional public carteajuridica Thu, 05 Mar 2015 12:51:48 +0200